Cele 6 mesaje ale băncilor în scandalul în care sunt acuzate de manipularea ROBOR

Băncile din România se apără în fața acuzațiilor că s-ar fi pus de acord să țină artificial ridicat ROBOR-ul (dobânda la care se împrumută între ele și care îți influențează rata la credit) și susțin că respectă legislația națională privind modul în care este stabilit acest indice. „N-am făcut nimic ilegal”, transmit băncile, prin intermediul organizației care le reprezintă – Asociația Română a Băncilor (ARB).

Reacția vine în contextul în care oficialii Consiliului Concurenței investighează băncile că s-ar fi pus de acord să țină ROBOR-ul artificial ridicat. În urmă cu câteva zile, chiar guvernatorul BNR a intervenit în acest scandal și s-a poziționat public în sprijinul bancherilor.

„Ne exprimăm convingerea că analiza finală a autorităților va confirma că băncile au acționat în permanență cu bună-credință, în conformitate cu cadrul legal și de reglementare aplicabil, precum și cu regulile și metodologiile stabilite de autoritățile competente”, spune ARB într-un comunicat de presă transmis joi.

„N-am făcut nimic ilegal”

Mesajele transmise de bănci, prin Asociația Română a Băncilor:

„N-am făcut nimic ilegal” – totul a mers după reguli, BNR supraveghează piața și n-a sancționat pe nimeni.

„Dobânzile au crescut peste tot în lume” – nu doar la noi, și asta din cauza inflației, războiului din Ucraina, crizei energetice – nu din cauza noastră.

„Că avem dobânzi similare nu înseamnă că ne-am înțeles” – reacționăm toți la aceleași condiții de piață, e normal să ajungem la valori apropiate.

„Atenție ce vorbiți în public” – acuzațiile astea, chiar nedovedite, pot destabiliza piața financiară și scumpi și mai mult creditele.

„S-a mai investigat asta în 2008” – n-a ieșit nimic.

„ROBOR-ul e prea important ca să vă jucați cu el” – e folosit de stat, companii și populație; dacă îl stricați sau îl blocați, toată lumea are de suferit”.

„Este esențial ca dezbaterea publică asupra ROBOR să fie cu maximă responsabilitate”

„Banca Națională a României are rol de organizator, de reglementator și supraveghetor privind modul de funcționare a pieței monetare, conform Normei 4/1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare. Piața monetară presupune tranzacționarea lichidității. Legislația impune criterii stricte de participare la această piață, iar organizatorul stabilește regulile de tranzacționare la nivelul pieței și regulile de transparență privind mecanismele de cotare. În calitatea sa de supraveghetor al acestei piețe reglementate, Banca Națională a României dispune, în conformitate cu Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014, de cadrul legislativ necesar pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință”, mai spune ARB.

Asociația mai spune că nu are informații ca băncile să fi fost sancționate pentru vreun motiv legat de modalitatea în care și-au respectat obligațiile privind cotarea sau ca BNR să se fi sesizat în contextul regulamentului european.

Asociația Română a Băncilor acuză că „maniera în care a fost prezentat subiectul în spațiul public a creat confuzie privind modalitatea de funcționare a unei piețe reglementate“:

„Până la clarificarea și înțelegerea deplină de către opinia publică a mecanismelor acestei piețe reglementate, acuzațiile formulate pot declanșa consecințe negative privind șocul operațional, juridic, de finanțare și reputațional. Acestea pot conduce la afectarea stabilității financiare, mai ales în situația pierderii de reprezentativitate sau blocaj al cotării ROBOR, cu impact direct asupra mediului economic, de business și al întregii populații”.

În contextul investigației aflate în curs, bancherii subliniază necesitatea ca orice concluzie să rezulte exclusiv în urma unei analize complete, bazate pe probe. „În cazul unor subiecte cu impact sistemic, evaluările sau concluziile anticipate pot genera efecte care depășesc cadrul investigației și influențează negativ funcționarea pieței și percepția publică. Este esențial ca dezbaterea publică asupra acestui indicator să fie realizată cu maximă rigoare și responsabilitate. Protejarea funcționării neîntrerupte și a reprezentativității indicelui ROBOR nu reprezintă doar o abordare tehnică, ci este imperativă pentru asigurarea stabilității financiare”, se arată în comunicat.

ROBOR are rol principal în transmisia politicii monetare și funcționarea pieței monetare

ARB mai spune că creșterea generalizată a dobânzilor începând cu anul 2022 nu este un fenomen local, iar amplitudinea acestor creșteri a depins în fiecare stat de o serie de factori macroeconomici, precum inflația, deficitele fiscale și structura economiei. „Niciunul dintre acești factori nu poate fi influențat de comportamentul băncilor locale prin modul în care ele cotează costul finanțării interbancare”.

Investigația actuală a Consiliului Concurenței a fost declanșată în anul 2022, în care România s-a confruntat cu crize multiple precum inflația record după perioada pandemică, criza energetică, criza de securitate pe fondul războiului din Ucraina etc. Factorii care influențează evoluția ROBOR sunt legați direct de dezechilibrele macroeconomice, de nivelul ratei inflației și al dobânzii de politică monetară, de necesarul de lichiditate, percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor în general, precum și instabilitatea politică și guvernamentală.

ARB consideră că fiecare instituție bancară vizată de investigație își stabilește în mod independent strategia de preț și cotațiile, pe baza propriilor analize de risc și costuri de finanțare. Similitudinea cotațiilor în anumite momente nu reprezintă o înțelegere, ci o reacție normală a unor actori economici care funcționează sub aceleași presiuni de piață.

Traversarea unor perioade marcate de amplificarea riscurilor în anul declanșării investigației Consiliului Concurenței, cu o rată a inflației record după perioada pandemică, de 16,8% în luna noiembrie 2022, reflectă derapajele determinate de manifestarea riscurilor și considerăm că nu pot fi asimilate ca înțelegeri între instituțiile de credit.

La momentul debutului investigației, ROBOR 3M era situat la jumătatea ratei inflației

Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României este asigurarea și menținerea stabilității preţurilor, astfel că în condițiile unui record al ratei inflației după pandemie, BNR a fost nevoită să majoreze dobânda de politică monetară de 8 ori în anul 2022, de la 1,75% în anul 2021 la 6,75% la finele anului 2022.

În anul 2008, Consiliul Concurenței a mai declanșat o investigație similară asupra instituțiilor de credit active pe piața monetară interbancară din România privind stabilirea ROBOR și inclusiv a modului de funcționare a acestor platforme. Asociația Română a Băncilor nu are cunoștință să fi fost sesizate deficiențe de natură concurențială, în condițiile în care regulile de funcționare și platformele utilizate nu au suferit modificări semnificative.

Asociația Română a Băncilor reiterează că ar trebui tratate cu maximă precauție acuzațiile privind funcționarea ROBOR, care este un reper de piață cu funcție sistemică. Acuzațiile afectează încrederea investitorilor externi cu impact în costurile de finanțare ale statului, ale populației și companiilor. Orice fel de acțiuni care modifică sau afectează funcționarea mecanismului pot reprezenta în fapt o reglementare de facto a unei infrastructuri de piață, cu potențial de conflict între regimul actual aplicabil pieței monetare/benchmarkurilor și instrumentele dreptului concurenței. Orice intervenție exogenă care afectează capacitatea de a asigura un cadru funcțional al pieței monetare poate fi interpretată ca afectând autonomia instituțională.

Asociația Română a Băncilor își oferă suportul tehnic pentru clarificarea oricăror aspecte privind funcționarea piețelor financiare, având în vedere că evoluția indicelui ROBOR este determinată de fundamentele pieței monetare, nu de acorduri între bănci.