Cele 848 de zile ale presedintelui Traian Basescu
Basescu s-a dorit a fi seful de stat care:
> indeparteaza Romania de Moscova, spre a o apropia de Washington;
> lupta impotriva coruptilor;
> condamna comunismul;
> reformeaza clasa politica.
A reusit sa orienteze spre Vest politica externa si de securitate a Romaniei. De asemenea, a incurajat justitia sa nu se inhibe cand e vorba de dosare ale unor lideri politici, fie ei si aflati la putere. Proiectul alegerilor anticipate a intors insa impotriva sa majoritatea clasei politice.
IASI
Mitingul NU, de trei ori cat mitingul DA
Mitingurile paralele din centrul Iasiului au adunat in jur de 25.000 de sustinatori ai lui Traian Basescu, fata de circa 8.000 stransi de PSD
si PRM impotriva presedintelui suspendat. Nu au fost inregistrate incidente intre „tabere”. (Cezar Padurariu, Ionela Luchian)
Sondaj CURS
70% dintre romani spun NU demiterii
70% dintre romanii care vor merge la referendum vor vota „NU”, adica impotriva demiterii presedintelui Traian Basescu, arata un sondaj CURS comandat de Antena 1. Doar 23% vor vota pentru demitere. Prezenta la vot estimata: 66%.
Seful statului a demarat patru proiecte majore. Nu a finalizat niciunul. Dupa ce a castigat alegerile, presedintele Traian Basescu si-a dorit sa ramana in carti. Pe de-o parte, in cele ale jocului politic, pe de alta, in cartile de istorie.
In cele 848 de zile pana la suspendare, Basescu s-a dorit seful de stat intregitor in relatia cu Republica Moldova, cel care indeparteaza Romania de Moscova spre a o apropia de Washington, cel care lupta impotriva coruptilor, reformeaza clasa politica, serviciile secrete si condamna comunismul.
Ca si la Ministerul Transporturilor ori la Primaria Capitalei, Traian Basescu a lansat teme ambitioase, care se bucura, potrivit sondajelor de opinie, atat de suportul populatiei, cat si de cel al unei parti din elita intelectuala.
Multe dintre ele au ramas doar incepute, si asta pentru ca seful statului si-a pierdut pe rand partenerii institutionali, in primul rand guvernul si parlamentul.
Necesitatea organizarii alegerilor anticipate, invocata la scurt timp dupa alegerile la termen, i-a ostilizat o buna parte din clasa politica. Mottoul lui Traian Basescu a fost si este „nu negociez”.
Traian Basescu a reusit sa orienteze politica externa si de securitate a Romaniei si sa dea incredere justitiei pentru a deschide dosare chiar unor lideri ai partidelor aflate la putere.
Anticoruptia
„Dosarele grele”, nefinalizate
La depunerea juramantului, pe 20 decembrie 2004, Traian Basescu si-a asumat combaterea coruptiei ca prioritate a mandatului sau. Mai mult, a implicat si serviciile secrete in aceasta lupta, declarand coruptia la nivel inalt „cel mai mare pericol la adresa sigurantei nationale”.
Seful statului a fost cel mai vocal sustinator al proiectelor de reforma in Justitie si de lupta anticoruptie la nivel inalt ale Monicai Macovei. Noul cadru legal e vazut de UE ca un progres.
Oponentii presedintelui sustin insa ca acesta ar avea o relatie privilegiata cu procurorii si ca lupta anticoruptie nu i-ar viza si pe democrati in aceeasi masura.
Incurajarea justitiei
In prima luna de mandat, Basescu a facut un tur al institutiilor implicate in lupta anticoruptie, Parchet, CSM, servicii secrete, Ministerul Administratiei si Internelor pentru a-si transmite mesajul.
„Nu am niciun fel de toleranta, indiferent din ce partid provin cei care sustin clanurile mafiote”, „Va garantez ca nu va mai exista interventie politica.
Va cer un sigur lucru: faceti-va treaba!”, le spunea presedintele magistratilor, politistilor, agentilor SRI, recomandandu-le sa inceapa chiar cu un om al Aliantei.
In prima sedinta, CSAT asaza coruptia alaturi de pericole precum terorismul, instituie regula acordarii contractelor cu bani publici numai in urma licitatiilor si decide continuarea conturilor marilor datornici.
Fara condamnari
Decizia premierului de a nu mai demisiona din vara lui 2005, pusa pe seama unui sfat primit de la afaceristul Dinu Patriciu, radicalizeaza discursul anticoruptie al presedintelui care fixeaza ca tinta „grupurile de interese”.
Unui procuror care face erori intentionate in instrumentarea dosarelor „ar trebui sa i se ia permisul”, transmite in ianuarie noii conduceri a CSM.
Ar trebui reluate dosare mai vechi de coruptie, sustine o luna mai tarziu, la bilantul pe 2007 al DNA, dand ca exemple cazurile „Bancorex”, „Banca Agricola” si „Tigareta II”. „Vor fi dosare grele care vor viza persoane politice importante”, avertizeaza in martie, la Parchet.
In ultimii doi ani, Adrian Nastase, Dinu Patriciu, Dan Ioan Popescu, Dan Voiculeascu si chiar ministri ai noii puteri, Codrut Seres, Zsolt Nagy, George Copos, au trecut pe la Parchet.
Dosarele Revolutiei si ale mineriadei din ‘90 care-l vizeaza si pe Ion Iliescu au fost accelerate. Nuciun demnitar nu a primit insa vreo condamnare. Mai mult, dosarele penale au redevenit subiect de disputa politica.
REFORMA CLASEI POLITICE
Anticipatele, inaintea votului uninominal si noii Constitutii
In relatia cu guvernul si cu partidele politice, Traian Basescu nu a reusit sa mentina dialogul decat in primele sase luni.
Presedintele a sustinut insistent anticipatele, inca de la inceputul mandatului, fara a propune, decat foarte tarziu si practic dupa instalarea unei atmosfere politice tensionate, o schimbare a cadrului legal pentru reformarea clasei politice: introducerea votului uninominal si revizuirea Constitutiei.
Anchetarea lui Dinu Patriciu si presiunea asupra PNL in vederea unei fuziuni cu PD pentru formarea marelui partid de dreapta a deschis conflictul intre presedinte si liberali.
Disputa s-a accentuat la scurt timp dupa ce Basescu a inceput sa acuze „grupurile de interese” din jurul unor ministri si in special relatia lui Tariceanu cu magnatul Dinu Patriciu.
Din acest conflict s-a nascut Partidul Liberal Democrat format din lideri epurati de PNL pentru simpatii si jocuri pro-Basescu.
Dialogul cu partidele opozitiei a fost intrerupt dupa mentionarea unor lideri PSD si PRM in raportul Tismaneanu. Basescu recunostea, in februarie, ca relatia sa cu partidele este „alterata”…
SCANDALURI
Casa din Mihaileanu. Presedintele a fost acuzat de adversarii politici ca a achizitionat in mod ilegal imobilul din Mihaileanu 2, cand era primar al Capitalei. Acestia au facut o plangere penala privind tranzactia, dar PNA a dispus neinceperea urmaririi penale.
Dosarul de la Securitate. Dan Voiculescu l-a acuzat pe Traian Basescu ca a fost informator al fostei Securitati. CNSAS a infirmat.
Oligarhul Casuneanu. Seful sta-tului a facut afaceri cu Costel Casuneanu, un „rege al asfaltului”. Ii leaga o tranzactie cu doua terenuri in Baneasa si un Mercedes.
Grupul „Golden Blitz”. Este primul grup de interese nelegitim asociat presedintelui. Patronii de la Golden Blitz au castigat mai multe contracte in administratia Basescu la primarie si la presedintie. Patronii Golden Blitz au fost parteneri de afaceri si cu sotul fostei consiliere Elena Udrea.
PRIETENI SI DUSMANI
Dupa instalarea la Cotroceni, in decembrie 2004, Traian Basescu si-a pastrat o buna parte din aliatii politici.
Printre cei care i-au ramas aproape, sprijinindu-l si in campanie, se numara Theodor Stolojan, fostul lider liberal alaturi de care a infiintat
Alianta D.A., Emil Boc, devenit lider al PD si portavoce a presedintelui, Monica Macovei, fostul ministru al justitiei, dar si Vasile Blaga, un fidel al PD in ciuda unor controverse cu Basescu.
De cealalta parte, adversarii declarati ai presedintelui sunt si artizanii suspendarii sale.
In cei doi ani de mandat, Basescu i-a criticat constant pe presedintele PC si omul de afaceri Dan Voiculescu, magnatul liberal Dinu Patriciu si chiar pe liderul de drept al PSD, Ion Iliescu.
Recent, in plina campanie, presedintele suspendat si-a incadrat adversarii in categoria „oligarhilor tranzitiei”.
Condamnarea comunismului
O decizie istorica
La aniversarea a 15 ani de la Proclamatia de la Timisoara, Basescu promitea ca va invinge „vechile structuri, acolo unde mai exista”. Primele masuri au fost luate insa de liberali care au lansat dezbaterea privind crimele comunismului si lustratia.
In timpul scandalului, legat de sefia CNSAS, presedintele se declara departe si ca distanta, si ca interes de problema.
El si-a asumat ideea condamnarii comunismului dupa un apel al intelectualilor initiat de Sorin Iliesiu, in martie 2006. In aprilie a infiintat comisia prezidentiala, condusa de Vladimir Tismaneanu.
Discursul prin care fostul regim era declarat „ilegitim si criminal” era rostit in huiduielile parlamentarilor opozitiei, pe 18 decembrie 2006.
Gestul trebuia urmat, potrivit raportului, de o serie de masuri, inclusiv legislative. Tensiunea survenita in relatia cu premierul, dupa dezvaluirea biletelului in favoarea lui Patriciu, a facut insa imposibila continuarea procesului.
Momentul 18 decembrie i-a adus lui Traian Basescu sprijinul intelectualilor anticomunisti si antipatia PSD.
Deconspirare fara lustratie
In iulie 2006, o decizie a CSAT impunea SRI si SIE desecretizarea dosarelor de siguranta nationala, inclusiv ale politi-cienilor, si predarea lor la CNSAS. 1.500.000 de dosare a-jungeau in arhiva cercetatorilor la finele anului si alte 75.000 urmau sa fie analizate treptat in vederea desecretizarii.
Dan Voiculescu, Mona Musca, Rodica Stanoiu primeau decizii de colaboratori ai politiei politice.
Proiectul eliminarii „vechilor structuri” nu a fost insa finalizat, in lipsa unei Legi a lustratiei.
INTERVIURILE HotNews.ro