Inflația nu apare doar în statistici. Apare la ora 2 dimineața
Era trecut de miezul nopții când Andrei Moldovan, director de vânzări de 41 de ani din Cluj-Napoca, a deschis din nou laptopul. Nu pentru că mai avea de lucru, ci pentru că nu putea adormi. Pe ecran, același tabel cu rate, credite și scadențe — o aritmetică care nu dădea niciodată rezultatul dorit.
Rata la apartament, creditul auto luat în grabă acum trei ani, cardul de credit umflat cu cheltuielile de Crăciun. „Îmi calculam în cap cum aș putea acoperi tot dacă mă îmbolnăvesc o lună”, povestește el. „Era ca un film de groază pe care nu puteam să-l opresc.”
Andrei nu este un caz izolat. Stresul financiar a ajuns să afecteze somnul și sănătatea mintală a majorității românilor, arată un sondaj transmis HotNews de firma specializată în investiții XTB România. Potrivit sondajului realizat pe un eșantion de 1.006 de persoane, 85% dintre români au avut cel puțin o dată dificultăți de somn din cauza problemelor financiare în ultima lună, iar 75% afirmă că aceste griji le-au afectat negativ sănătatea mintală.
Studiul identifică mai mulți dușmani ai liniștii financiare. Primul și cel mai des invocat este inflația — creșterea prețurilor la bunurile esențiale este menționată de 36% dintre respondenți ca sursă principală de stres, cu preponderență în rândul celor de peste 55 de ani. Al doilea este imprevizibilul: cheltuielile neplanificate — o reparație la mașină, o urgență medicală, o țeavă spartă — afectează 19% dintre respondenți și loveşte mai dur în femei și seniori.
Urmează, cu 15% fiecare, nesiguranța locului de muncă și povara datoriilor. Prima categorie îi prinde mai tare pe cei de 45—55 de ani — oameni cu experiență, dar vulnerabili la restructurări și la ofensiva automatizării. A doua categorie afectează cu precădere persoanele de 35—44 de ani: generația care a cumpărat case, a crescut copii și se trezește prinsă în mijlocul unui angrenaj financiar pe care nimeni nu l-a explicat la școală.
„Calculam în cap cum aș putea acoperi tot dacă mă îmbolnăvesc o lună. Era un film de groază pe care nu puteam să-l opresc,” spune Andrei Moldovan.
Bărbații tind să raporteze mai rar suferința emoțională, nu că o resimt mai puțin
Datele sondajului relevă un pattern de gen nuanțat. Femeile declară o rată mai mare de impact — 48% față de 37% pentru bărbați — în ceea ce privește efectele asupra sănătății mintale. Dar diferența nu spune totul. Psihologii subliniază că bărbații tind să raporteze mai rar suferința emoțională, nu că o resimt mai puțin.
Andrei Moldovan recunoaște că a discutat rar cu cineva despre anxietatea lui financiară. „Soției îi spuneam că sunt obosit. La serviciu, eram cel mai energic din birou. Noaptea eram altul.” Abia după ce a consultat un specialist în sănătate mintală și un consultant financiar independent a reușit să restructureze creditele și, odată cu ele, și somnul.
Diferența de gen se menține și în privința percepției de siguranță: 44% dintre bărbați se declară încrezători în stabilitatea lor financiară pe parcursul următoarelor 12 luni, față de doar 30% dintre femei. Un ecart care reflectă atât realități salariale — diferența de remunerare persistă în România la circa 7—9% — cât și modele culturale de distribuire a cheltuielilor casnice.
Sentimentul de siguranță financiară în funcție de vârstă
Unul dintre cele mai elocvente grafice din studiu este cel al sentimentului de siguranță financiară în funcție de vârstă. La 18—24 de ani, 51% dintre tineri se declară în siguranță. La 45 de ani și peste, proporția scade la 30%. La categoria 55+, ajunge la 28%. Este o inversare a logicii acumulării: cu cât ai lucrat mai mult, cu atât te simți mai nesigur.
Explicația este, în parte, structurală. Pensiile rămân incerte ca valoare reală, sistemul privat de pensii este slab adoptat, iar apropierea de pensionare amplifică anxietatea în loc să o atenueze. La aceasta se adaugă teama față de costurile medicale — o variabilă care explodează statistic la vârste înaintate.
Somnul reflectă fidel această hartă a neliniștii. Cei mai afectați sunt cei de 45—55 de ani (32% declară probleme frecvente cu somnul), urmați îndeaproape de categoria 25—34 de ani (30%). Nu întâmplător: primii poartă greutatea carierei în pericol și a copiilor care încă depind de ei; ceilalți tocmai intră în era marilor angajamente financiare.
Efectul secundar: viața socială și familială
Stresul financiar nu rămâne confinat în domenii abstracte. Studiul arată că principalul efect resimțit este la nivelul stării de spirit și motivației (34%), urmat de sănătate fizică (17%) și calitatea somnului (17%). Dar 15% dintre respondenți menționează că presiunea financiară le afectează viața de familie — un procent aparent modest, cu implicații concrete: tensiuni în cuplu, nervi cu copiii, retragere din viața socială.
Singurul domeniu relativ ferit este cel profesional: doar 5% spun că performanța la locul de muncă a avut de suferit. Irina Cristescu, General Manager XTB România, citată în studiu, oferă o lectură sobră a acestei aparente reziliențe: „Când oamenii continuă să funcționeze profesional în condiții de stres constant, există riscul ca această presiune să se mute în alte zone importante din viața lor.”
Studiul a fost realizat de Reveal Marketing Research în februarie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.006 de adulți din România. Andrei Moldovan este un pseudonim utilizat la cererea persoanei intervievate.