Sari direct la conținut

Cele cinci produse românești recunoscute și protejate în UE

HotNews.ro
Cele cinci produse românești recunoscute și protejate în UE

Cinci produse românești se află printre cele aproape 1.500 care sunt protejate în Uniunea Europeană. În decembrie anul trecut pe listă a intrat scrumbia de Dunăre afumată, care a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicație geografică protejată (IGP). Celelalte 4 produse alimentare românești protejate în UE: Novac afumat din Țara Bârsei, Telemea de Ibănești, Salam de Sibiu și Magiun de prune de Topoloveni.

Scrumbia de Dunăre este un pește sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre. Specia nu poate fi crescută în acvacultură și este capturată numai în cursul migrației pe Dunăre. Are 250-400 grame și între 25-30 centimetri și este recunoscut drept cel mai bogat pește în grăsimi, din lume, raportat la talia sa.

Scrumbia este pregătită sub formă întreagă, după curățare, sărată și afumată la rece după o metodă veche, din aria geografică definită. Peștii afumați sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare. Pentru localnicii din Delta Dunării, pescuitul este principala și cea mai veche îndeletnicire. Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării, făcând totodată parte, ca trăsătură caracteristică, din memoria numeroșilor turiști din lumea întreagă care vizitează localitățile din Delta Dunării.

Novacul afumat din Țara Bârsei este un file de pește afumat la cald, obținut din specia crap novac, care este crescut timp de trei ani în ferme piscicole situate în comunele din zona de centru-vest a României: Dumbrăvița, Feldioara, Halchiu, Bod și Hărman. În această regiune muntoasă, apa curgătoare din râuri este clară și oferă un habitat optim pentru novac.

Pentru crearea produsului, este necesară aplicarea unei tehnici de sărare și afumare la cald, specifică zonei, încă din cele mai vechi timpuri. Cea mai mare parte a etapelor de producție sunt încă efectuate manual și necesită un set de cunoștințe și îndemânare specifice localnicilor. Aceste tehnici conduc către un produs finit caracterizat printr-un conținut scăzut de grăsimi și o piele aurie.

Telemeaua de Ibănești se produce în aria care corespunde în parte cu Valea Râului Gurghiu. Această zonă se caracterizează prin existența unei flore specifice care se preteaza pentru cresterea animalelor, în special a vacilor de lapte, existența izvoarelor de apă sărată pe care locuitorii o folosesc în conservarea produselor din lapte, carne, legume și, nu în ultimul rând, a populației care păstreaza traditiile culinare și mestesugarești.

Telemeaua de Ibănești va putea fi comercializată sub această denumire în Uniunea Europeană doar dacă a fost produsa pe teritoriul administrativ a trei comune din România: Gurghiu, Hodac și Ibanesti, aflate în județul Mureș,

Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne de porc provenită de la porci ajunşi la maturitate şi din slănină tare. Amestecul este umplut în membrane naturale şi/sau colagenice şi supus afumării cu lemn de esenţă tare, maturării şi uscării la rece. Pentru maturare se utilizează produse alcoolice precum vinul alb, roşu sau rose, coniac, vinars, vinuri spumante, bere neagră. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) – Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care conţin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.

România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea Salamului de Sibiu, pentru care există o documentaţie foarte bogată care atestă că produsul a început concomitent în două zone diferite din România, arealul Sibiului (Mediaş) şi cel al Văii Prahovei.

Magiunul de prune Topoloveni deţine certificarea de Indicaţie Geografică Protejată (IGP) la nivel european din 7 aprilie 2011, aceasta fiind prima distincţie de acest fel primită de un produs românesc tradiţional. Magiunul natural de prune Topoloveni este produs după o reţetă păstrată din anul 1914. Produsul deţine şi titlul de Furnizor al Casei Majestăţii Regale a României.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro