Orașul surpriză plasat pe locul 2 în topul profiturilor din România, care nu este nici Cluj, nici Iași. Bucureștiul a scăzut de la 45% la 37%

Veniturile totale ale firmelor din România au crescut de 6,5 ori în ultimii 15 ani, de la 400 miliarde de lei în 2008 la peste 2.600 miliarde de lei în 2023, arată studiul „Profil de Antreprenor 2024” realizat pentru ING Bank de Datable și Impact Hub Bucharest, cu sprijinul Startarium. Cea mai mare creștere, de peste 60%, s-a observat în ultimii ani: 2021-2023.

În schimb, rata de creștere a profitului net total al firmelor din România a fost mai mare decât cea a creșterii veniturilor. Astfel, profitul net al companiilor a ajuns în 2023 la valoarea de 223 miliarde de lei, de 10 ori mai mare decât valoarea înregistrată la finalul anului 2008.

Studiul „Profil de Antreprenor 2024” oferă o radiografie detaliată a climatului antreprenorial din România. Cercetarea se bazează, în premieră, pe analiza datelor la nivel teritorial, pentru a oferi o imagine cât mai clară a evoluției mediului antreprenorial mai ales în cea de-a doua jumătate a ultimelor trei decenii.

„În ultimii 30 de ani, ING Bank România a jucat un rol activ în dezvoltarea afacerilor clienților noștri și a contribuit la progresul economiei românești. Studiul „Profil de Antreprenor” confirmă progresul remarcabil înregistrat în această perioadă atât la nivel macro, cât și microeconomic, în special în anii care au urmat aderării la Uniunea Europeană. În același timp, rămâne evidentă problema polarizării dezvoltării economice, care trebuie adresată în anii care urmează. Recent am lansat și raportul 30 x 30. 30 de ani de transformări. 30 de ani de ING, în care arătăm că economia României are potențialul de a se dubla în următorul deceniu, iar țara noastră ar putea intra în top 10 economii din Uniunea Europeană.” – Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România.

București concentrează 37% din totalul profiturilor în România, față de 45% cât avea

În ultimii 15 ani, profitul net în mediul urban a crescut cu 57%, semnificativ mai rapid decât în mediul rural, unde creșterea a fost de doar 39%. Acest decalaj evidențiază dificultatea mediului rural în transformarea veniturilor în profit net, având costuri operaționale mai mari și o eficiență mai scăzută decât în urban.

București continuă să concentreze cea mai mare pondere a profitului net, de 37% din totalul profiturilor obținute de afacerile din România. Totuși, această pondere s-a mai redus în ultimii ani, în 2014, de exemplu, fiind de 45%.

Surpriza orașului cu 30.000 de locuitori

Mioveni este singurul oraș care a reușit să concentreze aproximativ 2,2% din profitul net total național anual, datorită industriei auto. Și e un oraș de 30.000 de locuitori. În evoluția lui spectaculoasă nu e vorba doar despre Dacia – Renault, ci și despre firmele care lucrează ca furnizori aici, în Mioveni, județul Argeș.

În ceea ce privește veniturile firmelor din ultimii 15 ani, creșterea medie anuală a fost de 148 miliarde de lei. Centrele urbane au însumat peste 60% din veniturile totale ale companiilor. Alături de București și Ilfov, se remarcă județele Argeș, Cluj și Timiș.

„Raportul Profil de antreprenor 2024 arată că, în pofida provocărilor, antreprenorii români demonstrează o reziliență remarcabilă și un potențial semnificativ de creștere. Extinderea internațională, creșterea bazei de clienți și adoptarea tehnologiilor avansate sunt considerate priorități esențiale. Pentru a atinge aceste obiective, este necesară o îmbunătățire a ecosistemului antreprenorial, prin acces mai bun la finanțare, suport educațional continuu și politici favorabile dezvoltării afacerilor.”- Vlad Craioveanu, CEO & Cofondator, Impact Hub Bucharest.

Din perspectiva numărului de firme, la începutul anilor ’90, doar câteva procente dintre afaceri se regăseau în rural, în timp ce astăzi, 32% dintre ele sunt localizate aici. Mediul urban continuă să domine peisajul antreprenorial, cu 68% din afaceri în orașe și municipii, din care aproape 19% sunt doar în București.

În zona București-Ilfov, în Cluj, în Timiș și în alte centre urbane din vestul țării există o densitate de peste 100 de firme și freelanceri la 1.000 de locuitori. Cele mai reduse niveluri ale densității de firme în raport cu populația sunt înregistrate în regiuni rurale din anumite zone ale Moldovei și Munteniei, unde se înregistrează între 11 și 31 de firme la mia de locuitori.

Din punct de vedere al numărului de afaceri, cea mai densă zonă este comuna Sfântul Gheorghe (TL) cu 315 companii/ 1000 locuitori rezidenți. De asemenea, în primele 5 se regăsesc localitățile Crișan (TL), Costinești (TL), Brebu Nou (CS) și Afumați (IF), toate având densități ale afacerilor de peste 250 afaceri/ 1000 locuitori rezidenți.

20% din companiile înființate în 1990 sunt active în 2024. Durata medie de viață a unei companii în România: 11 ani

Între 1990 și 2024, mediul de afaceri din România a trecut prin multe schimbări, reflectând adaptarea la economia de piață. După o explozie de noi firme în anii ’90, am văzut o scădere, urmată de o revenire puternică după anul 2000, cu momente de vârf în 2007 și 2017.

În perioada crizei financiare globale, resimțită în România între anii 2008 și 2010, o mare parte dintre firmele proaspăt înființate nu au supraviețuit.

Din totalul celor peste 80.000 de companii înființate în 1990, doar 16.000, respectiv 20% din total, mai sunt active în 2024.

Durata medie de viață a unei companii în România este de aproape 11 ani, în timp ce peste 50% dintre acestea au o vechime de cel puțin 8 ani.

Construcțiile se apropie de 10% din piața totală

Industria prelucrătoare și comerțul generează 60% din veniturile totale. Sectorul construcțiilor a ajuns la 9%
În ultimii 15 ani, structura economiei românești s-a menținut stabilă, dar cu o concentrare puternică în câteva sectoare dominante. Industria prelucrătoare și comerțul au rămas pilonii principali, generând împreună aproximativ 60% din veniturile totale.

În aceeași perioadă, sectorul construcțiilor și-a sporit contribuția, ajungând la aproximativ 9% din veniturile totale, reflectând o cerere crescută de infrastructură și locuințe. Această creștere a construcțiilor a sprijinit dezvoltarea economică, dar dependența de acest sector poate crea vulnerabilități, în special în cazul unei încetiniri a pieței imobiliare.

Peste un sfert din totalul companiilor din sectoare precum comerțul online, întreținerea și repararea autovehiculelor, dar și comerțul alimentar prezintă riscuri financiare ridicate, întrucât sunt foarte sensibile la fluctuațiile pieței.

În domeniul comerțului online, de exemplu, gradul de îndatorare este de peste 50%, iar o schimbare economică neașteptată poate să conducă la probleme semnificative companii din acest domeniu. În general, îndatorarea ridicată poate limita flexibilitatea acestor afaceri și le poate expune riscurilor majore în perioade de criză economică.

În România activează în prezent peste 1,67 milioane de firme și persoane fizice care desfășoară activități de tip freelancing (prin forme de organizare juridică precum PFA – persoană fizică autorizată, II – întreprinderi individuale sau IF – întreprinderi familiale). Numărul acestora este cu 58% mai mare decât finalul anului 2009, arată datele de la Registrul Comerțului.