Cele mai frumoase călătorii cu trenul în Europa, de la Mediterana până la Cercul Polar

​Europa are o mulțime de căi ferate legendare, mai ales în zona Alpilor, căi ferate care, când au fost gata, erau adevărate minuni ale ingineriei, fiindcă scurtau la ore distanțe ce erau înainte parcurse în zile. Peisaje, munți, viaducte, păduri, mări, gări și lacuri – mai jos puteți citi despre cele mai frumoase călătorii feroviare europene.

Informația pe scurt:

• Elveția este țara europeană unde oamenii merg cel mai des cu trenul și tot ea are și gara europeană aflată la cea mai mare altitudine. Glacier Express, Bernina Express și Jungfraubahn sunt căi ferate legendare.

• Zona Balcanilor are câteva căi ferate de referință: una în zona muntoasă din Muntenegru, una spectaculoasă în Grecia, dar și una la Adriatică, pe coasta croată.

• Scandinavia figurează cu linia ferată Oslo – Bergen, dar și cu o călătorie foarte lungă dincolo de Cercul Polar, la Narvik.

• Franța are căi ferate pitorești în zona Pirineilor, în Corsica și pe Coasta de Azur, iar Spania este prezentă printr-o cale ferată aproape de sudul extrem al țării.

• Germania are căi ferate pline de peisaje de vis în zona munților Harz, dar și lângă fluviul Rhin.
• Aici puteți citi pe larg despre cele mai frumoase călătorii cu trenul în România, de la Eforie până la Sighet și de la Oravița până la Vatra Dornei,

Glaicer Express

St Mortitz – Zermatt, 290 km, 8 ore

Este fără îndoială una dintre cele mai frumoase călătorii din lume, dar și una dintre cele mai scumpe, cu prețuri între 180 și 300 de euro la trenurile directe cu vagoane panoramice, deși există și un bilet „ultra” de 650 euro ce are inclusă și o „tratație” cu șampanie și caviar. Trenul străbate 91 de tuneluri și 291 de poduri în cei 290 km, sunt superbe peisajele alpine, mai ales în zona viaductului Landwasser. Trenul traversează și păduri de pin, molid și mesteacăn.

Foto Leonid Andronov, Dreamstime.com

Punctul maxim este atins în trecătoarea Oberalp, la 2.033 m, dar întregul profil al călătoriei are forma literei W, pentru că se pornește de la 1.775 m alt, de două ori se coboară spre 650 m, apoi trenul urcă la peste 2.000 m alt.

Un pont foarte util este acela că această călătorie poate fi făcută la prețuri mai mici cu trenurile locale, schimbând chiar și de 4-5 ori. Fiind vorba despre Elveția, totul merge „șnur” și, fiind zona Alpilor, peisajele sunt spectaculoase. Cu patru schimbări de tren prețul este de 100 de euro și pot fi transferuri de doar 6 minute, însă trenurile elvețiene sunt printre cele mai punctuale din Europa.

În glumă, Glacier Express este numit „cel mai lent express din lume”, pentru că viteza medie este de sub 40 km/h. Continuând gluma, și la noi în România sunt trenuri de rang „Regio Express” care rulează cu o astfel de viteză, chiar dacă peisajele nu sunt precum cele helvete.

Semmeringbahnn (Austria)

Gloggnitz – Mürzzuschlag, 41 km

​În 1854 s-a petrecut un eveniment extrem de important: a fost inaugurat în Austria unul dintre cele mai grele proiecte de inginerie de la acel moment: calea ferată Semmering, construită atât de bine, încât este folosită și în prezent de trenurile de lung parcurs. Evident au fost mai multe serii de modernizări de-a lungul istoriei, dar încă de acum peste 160 de ani această cale ferată a fost construită cu ideea că numărul de trenuri în circulație va crește mult.

Foto Fritz Hiersche, Dreamstime.com

Trenurile rulează acum cu medii de 70 km/h pe cei 41 km ai căii ferate Semmering, dar media este mult ridicată de porțiunile mai drepte. Astfel, trenurile locale fac între 48 și 62 de minute pe cei 42 km dintre Gloggnitz la Mürzzuschlag. Zilnic trec 180 de trenuri, număr deloc mic.

De la Gloggnitz la Mürzzuschlag ține SemmeringBahn, iar dacă între cele două localități sunt 21 km în linie dreaptă, calea ferată are 41 km din cauza tunelurilor, buclelor și a viaductelor curbate necesare. Au fost construite 14 tunele, 16 viaducte și peste 100 de poduri curbate de piatră. Cel mai lung tunel are 1,4 km lungime, trenul urca până la 900 m altitudine

Acum 50 de ani pe această cale ferată treceau trenuri directe de foarte lung parcurs, cum ar fi Moscova – Roma, iar până în 2013 a trecut și trenul Nisa – Moscova.

East Coast Mainline

Londra – Edinburgh, 632 km, 4 ore și 20 de minute

Este una dintre primele mari magistrale feroviare europene, construită acum peste 140 de ani. După 1880, companiile feroviare rivale au dat drumul la ceea ce a fost numită „Race to the North” (Cursa către Nord) în care se încerca realizarea unor timpi cât mai reduși. La 1885, cele mai puternice locomotive cu abur făceau 9 ore pe cei 632 km, iar recordul este de 7 ore și 27 minute, tot acum 137 de ani.

În prezent sunt multe peisaje ce merită văzute, în zona York, în zona Newcastle și către intrarea în Scoția, dar și ultimii kilometri, prin Edinburgh. Castele, lacuri, mlaștini, sate, dar și marea, pot fi văzute la viteze de peste 150 km/h, dar și la viteze mult mai reduse, cu trenurile locale.

Trenul este foarte scump în UK. Londra – Edinburgh, 90-130 de euro, dacă iei bilet cu o zi înainte de călătorie, iar cu o lună înainte pot fi găsite bilete la sub 50 de euro. Autobuzul costă între 21 și 45 de euro.

Jungfraubahn, cea mai înaltă cale ferată din Europa

Interlaken – Jungfraujoch, 32 km, 2 ore și 15 minute

Jungfraubahn este calea ferată cu cremalieră care ajunge la cea mai mare altitudine din Europa: o gară situată la 3.454 m alt, în Alpii Bernezi din Elveția.

Un milion de oameni au călătorit cu acest tren în 2019, anul de dinaintea pandemiei, iar călătoria este foarte scumpă, 225 euro, dus-întors. Diferența de nivel este foarte mare, Interlaken fiind la sub 600 m alt, iar stația cea mai înaltă din Europa este la aproape 3.500 m alt, așa că doar în caz excepțional pot fi +10 C pe timp de vară.

Elvețienii au investit constant în această linie care aduce mulți bani din turism. Este funcțională de mai bine de un secol și s-a lucrat timp de 16 ani. Punctul intermediar este la Kleine Scheidegg, o gară situată la peste 2.000 m alt de unde pornește linia cu cremalieră către Jungfrau. Sunt multe porțiuni prin tunel, dar este singurul loc unde poți ajunge cu trenul la aproape 3.500 m alt.

Biletul dus întors costă peste 200 de euro.

Calea ferată Belgrad – Bar (Serbia și Muntenegru)

524 km, 11-12 ore

​Calea ferată Belgrad – Bar este mereu inclusă între cele mai frumoase trasee europene unde să mergi cu trenul, însă nu doar peisajele sunt interesante, ci și istoria ei. La marele proiect al lui Tito s-a lucrat 25 de ani, au fost probleme cu banii și multe dintre rutele secundare nu s-au mai construit niciodată. Au fost și accidente grave, dar și episoade cumplite din război. La fel ca în multe zone din țara noastră, și pe calea ferată de la Belgrad la Bar călătoria durează mai mult decât acum 40 de ani.

Sunt peste 250 de tuneluri ce acoperă peste o cincime din întreaga cale ferată, iar cele mai lungi se numesc „Sozina” și „Zlatibor”, au peste 6,1 km fiecare și trenul poate face și peste 15 minute.

Sunt peste 450 de poduri și cel mai celebru este viaductul Mala Rijeka de jumătate de kilometru lungime și 200 m înălțime.

Când calea ferată a fost deschisă, cele mai rapide trenuri făceau șapte ore, astăzi cele două trenuri zilnice pe sens fac 11 ore, fiindcă multe secțiuni au disperată nevoie de reabilitare și sunt o mulțime de zone cu restricții de 30 km/h.

Un bilet costă 21 de euro. Din păcate sunt aproape zece ani de când nu mai există trenuri directe între România și Serbia, nici măcar între Timișoara și Belgrad (159 km).

Le Petit Train Jaune

Villefranche de Conflet – Latour de Carol, 63 km, 4 ore și 30 minute

Este considerată cea mai frumoasă călătorie feroviară din Franța și este atinsă și cea mai mare altitudine la care ajunge un tren din Hexagon: 1.592 m, la o gară mică numită Bolquere – Eyne. Trenul din Pirinei este retro, are bănci din lemn, trei sisteme independente de frânare și o viteză medie de sub 15 km/h, aici fiind tot farmecul.

Foto Lapy, Dreamstime.com

Trenului Galben i se mai spune și „Canarul”, are în general 16 vagoane și, pe cei 63 de km sunt 22 de opriri facultative. Există vagoane mai vechi, deschise, puse sub denumirea „ancien”, dar și unele moderne, cu aer condiționat.

Trenul circulă din 1910 pe Ligne de Cerdagne (a doua secțiune a fost gata în 1927) și puteți vedea în cei 63 de km orașe fortificate, creste montane zimțate, văi largi, viaducturi și chei. Sunt 19 tunele și 650 de poduri.

Calea ferată Diakopto–Kalavryta (Grecia)

22 km, o oră

Linia din regiunea Peloponez este una dintre cele mai frumoase căi ferate cu cremalieră din Europa. Trece printr-o zonă de chei și pe sub bolte spectaculoase din stâncă. Vitezele rar ating 40 km/h. Porțiunile cu cremalieră totalizează aproape 4 km, iar pe ele viteza maximă este 12 km/h, cu o pantă maximă de 17,5%.

Foto TravelTelly, Dreamstime.com

Bernina Express (Elveția și Italia)

Chur – Tirano, 156 km, 4 ore și jumătate

La fel ca și călătoria cu Glacier Express, și cea cu Bernina Express este considerată de mulți ca fiind una dintre cele cea mai frumoase din Europa și viteza medie de sub 40 km/h este și aici un mare avantaj, fiindcă peisajele contează, nu rapiditatea. Calea ferată prin pasul Bernina este cu ecartament îngust.

Trenurile spre Italia ating altitudinea maximă de 2.253 m la Ospizio Bernina. Cea mai mare parte a liniei este în Elveția, dar finalul este în Italia, către orașul Tirano din regiunea Lombardia. Acest oraș se află la doar 429 m alt, astfel că trenul coboară aproape 2.000 de metri diferență de nivel.

61 de km fac parte din calea ferată Albula (Linea dell’Albula) în zona văii Engadine unde peisajele sunt de nota 10, indiferent de anotimp. Trenul trece prin zona ghețarului Morteratsch și a vârfului alpin Bernina (Piz Bermina, 4.049 m alt).

Dincolo de Cercul Polar

Stockholm – Narvik, 1.735 km, 19 ore

Una dintre călătoriile lungi, dar frumoase, mai ales dacă este făcută cu un tren de noapte între iunie și august, în ziua polară, când este lumină aproape mereu. Se schimbă mult peisajul, de la pădurile de mesteacăn și pin, până la cel mai sălbatic peisaj din Europa, în zona stațiunilor de schi de la Cercul Polar.

Aproape de Narvik, în Norvegia, se văd și fiorduri, iar trenul coboară spectaculos către destinație, unul dintre cele mai nordice orașe unde există cale ferată. Biletul costă de la 100 de euro.

Munchen – Verona, prin pasul Brenner

434 km, 5 ore și 20 minute

Una dintre cele mai frumoase călătorii europene de mediu parcurs, prin peisaje diverse, cu un maxim în pasul Brenner, la 1.370 m, într-o zonă în care oamenii traversau (cu greu) Alpii, cu mult înainte de apariția trenurilor. Trenul trece prin Tirolul austriac, în zona Innsbruck, dar și în Tirolul de Sud italian (provincia Trentino Alto Adige).

Multe dintre trenurile de pe această rută au vagon restaurant unde pot fi comandate atât mâncăruri central- europene (gulaș, spre exemplu), cât și italiene. Călătoria costă în jurul a 85 de euro.

Cannes – Menton

55 km, 71-83 minute

În sudul Franței, mai ales între Marsilia și granița italiană, se găsesc printre cele mai frumoase peisaje pe care le poți vedea de la fereastra trenului.

În doar 55 km trenul trece pe lângă stânci abrupte, pe lângă fortărețe, golfuri superbe și, evident, pe lângă Mediterană. Nu este linie de mare „iuțeală”, dar trenurile ating și 100 km/h pe cele mai rapide porțiuni. Viteza mare ar fi aici un dezavantaj, dat fiind că Riviera franceză este un loc ce merită văzut cât mai detaliat.

În plus, se trece prin orașe faimoase precum Antibes, Nisa, Monaco – Monte Carlo sau Menton. Gara din Monte Carlo seamănă mult cu o stație de metrou. Menton este celebru pentru festivalul lămâilor, dar și pentru portocale și măsline. Sunt trenuri la jumătate de oră, iar biletul este 12 euro.

Bergensbanen (Norvegia)

Oslo – Bergen, 496 km, 6 ore și jumătate

Canioane, lacuri, văi, munți, fiorduri. Este considerată cea mai frumoasă cale ferată din Scandinavia și leagă cele mai mari orașe din Norvegia. Pe hartă, în linie dreaptă, ar fi 306 km între ele, dar calea ferată are aproape 500 km din cauza obstacolelor ce au trebuit depășite într-un fel sau altul, prin tunele, viaducturi sau curbe spectaculoase. Mai ales iarna este senzațională priveliștea în zona celui mai înalt punct al liniei: tunelul Finske (1.237 m alt).

Biletele costă de la 75 de euro.

Foto Nataliya Nazarova, Dreamstime.com

Căile ferate din jurul vulcanului Etna (Italia)

111 km, peste 3 ore și 20 minute

Ferrovia Circumetnea este o cale ferată cu ecartament îngust construită de italieni acum peste 100 de ani. Este folosită din plin și azi, nefiind doar o cale ferată destinată turiștilor. Calea ferată înconjoară vulcanul Etna din Sicilia care poate fi văzut din toate unghiurile și de la diverse distanțe.

Peisajul este selenar în unele locuri, iar în altele, plin de verdeață, zona fiind celebră pentru fisticul de calitate. Catania este la nivelul mării, iar trenurile ating 924 m alt la Maletto și peste jumătate din călătorie este la mai mult de 500 m alt. Și punctul final, Riposto, este la nivelul mării.

Koln – Mannheim (Germania)

238 km, 90 – 150 minute

Este unul dintre cele mai frumoase trasee europene unde poți vedea în mod repetat un râu din tren. Rhinul este vedeta acestui tronson, alături de peisaje cu castele, cetăți, sate medievale, chei, viță de vie și păduri. Rhinul își schimbă dimensiunile de-a lungul călătoriei și sunt zone unde este plin de ambarcațiuni de toate tipurile. Zona cea mai frumoasă este între Koblenz și Mainz. Biletele costă de la 30 de euro.

Foto Timon Schneider, Dreamstime.com

Trenurile din Corsica

Bastia – Ajaccio, 158 km, 3 ore și jumătate

Una dintre cele mai frumoase insule ale Europei are o cale ferată cu un super-viaduct construit de inginerul Gustave Eiffel și cu zone atât de pline de viraje, încât, la un moment dat, trenul face 7 km între două locuri aflate în linie dreaptă la doar 200 de metri.

Este o linie cu ecartament îngust pe căile ferate corsicane (camini di ferru di a Corsica, în dialectul local) și altitudinea maximă este la gara numită Vizzavona, la 906 m. De-a lungul a trei ore, trenul urcă și coboară de mai multe ori și trece pe lângă sate aflate pe vârf de deal și în zone stâncoase, sate tipice pentru Corsica.

Nova Gorica – Jesenice (Slovenia)

112 km, 2 ore

Calea ferată Bohinj sau Transalpina este în Slovenia și face parte din vasta rețea feroviară construită de austrieci pe vremea imperiului, când dinspre Viena plecau multe căi ferate spre sud, est și sud-est. Este descrisă ca fiind perfectă la capitolul peisaje, fiindcă se trece pe lângă două lacuri super-frumoase (Bled și Bohinj), iar trenul traversează poduri spectaculoase în cadrul montan al Alpilor Iulieni. Viaductul Solkan este unul dintre cele mai frumoase din Europa, iar trenurile trec și printr-un tunel lung de 6 km (Bohinj).

Ffestiniog Railway (UK)

21,7 km

Este una dintre cele mai importante atracții turistice din Țara Galilor (UK), având 21,7 km, între portul Porthmadog și un fost oraș minier numit Blaenau Ffestiniog. Este o cale ferată cu ecartament îngust și una dintre puținele din Europa unde încă rulează locomotive cu abur.

Foto Johndavidphoto, Dreamstime.com

Se pot vedea păduri dese, vârfurile muntoase din parcul natural Snowdonia, lacuri, cascade și văi, toate la viteze medii foarte mici, pentru că sunt zece opriri. Sunt spectaculoase urcările în spirală pe care trenul le face pentru a câștiga altitudine. Vagoanele sunt simple, cei mai mulți stau la clasa a 3-a și călătoria este și precum una în timp.

Căile ferate din munții Harz (Germania)

În munții Harz din Germania, nu departe de Hannovra, se găsește cea mai întinsă rețea europeană cu ecartament îngust dintr-o zonă de munte. Punctul cel mai înalt al rețelei (1.125 m alt) este Bahnhof Brocken, gara de lângă vârful Brocken, care este cel mai înalt punct din centrul și nordul Germaniei.

Foto Darren Hedges, Dreamstime.com

Vitezele medii sunt de 25 km/h, iar cea mai frumoasă porțiune este între vârful Brocken și Drei Annen Hohne. În unele zile circulă trenuri tractate de locomotive cu abur, dar de cele mai multe ori sunt trenuri diesel. Sunt trei linii diferite, iar cel mai frumos oraș din zonă este Quedlinburg.

Calea ferată Algeciras – Bobadilla (Spania)

188 km, 2 oreși 40 minute

I se spune calea ferată a domnului Henderson, după un baron care a finanțat construcția căii ferate la 1892. Această linie din sudul extrem al Spaniei a fost construită nu pentru a ușura viața localnicilor, ci pentru ca britanicii din Gibraltar să ajungă mai rapid spre Madrid (și de acolo spre Franța și restul Europei). Gările de pe traseu sunt în stil englez și cea mai frumoasă porțiune este între Gaucin și Ronda (oraș celebru pentru coride). Se merge mult prin zone cu peisaj pietros, dar și pe lângă păduri de castani.

Algeciras este în sudul extrem al Spaniei, aproape de Africa, de Gibraltar și mai aproape de Tarifa, cel mai sudic oraș spaniol.

Ogulin – Split (Croatia)

326 km, aproape 5 ore

Croația nu stă grozav la linii de cale ferată, iar cel mai vizitat oraș al țării, Dubrovnik, nu are gară și nici tren în apropiere. Dar Croația are o linie spectaculoasă pe coasta dalmată, calea ferată Lika, 220 km de la Ostarije la Knin. Trenul urcă la 870 m alt, la Rudopolje, coborând apoi pe valea râului Krka către Split, cu peisaje frumoase și aride către Adriatică.

Trenurile electrice din Tatra slovacă

În munții Tatra funcționează o mică rețea feroviară de trenuri electrice curate, eficiente și punctuale în zona unor stațiuni populare precum Poprad, Strba și Tatranska Lomnica. Trenurile convenționale ating punctul maxim – 900 m alt – la Strba, iar de acolo urcă un tren cu cremalieră la Strbske Pleso, la peste 1.300 m.

Foto Percho, Dreamstime.com

Kusttram (Belgia)

103 km

Una dintre cele mai lungi linii de tramvai din lume, tramvaiul belgian de coastă, are un traseu de 103 km între orașul belgian De Panne (la granița cu Franța) și Knokke (la granița cu Olanda). La mijlocul călătoriei este cea mai cunoscută stațiune de la Marea Nordului, Ostende. Călătoria durează două ore și jumătate și pot fi văzute stațiuni în stilul Belle Epoque, forturi napoleoniene și peisaje care includ Marea Nordului.

Surse:

Lonely Planet – Amazing train journeys

Europe by Rail – The definitive guide (autori Nicky Gardner și Susanne Kries

Lonely Planet – Train Travel Europe

Greatest train journeys of the world (autor Anthony Lambert)

Trains – A miscellany (autor Ray Hamilton)

Cartea European Railway timetable

Sursa foto> Dreamstime.com