Skip to content
Vocile Economiei

Cele mai pașnice și mai puțin pașnice țări

Dan Popa
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Nivelul de pace din lume a scăzut cu 0,7% față de anul trecut. E al 12-lea an la rând de deteriorare . Din cele 163 de țări analizate, 99 au regresat și 62 s-au îmbunătățit, potrivit Global Peace Index 2026.

Principalul motor sunt conflictele armate: acum sunt mai multe conflicte între state active decât oricând după 1945. Numărul țărilor implicate într-un conflict extern a crescut de la 59 în 2008 la 103. În 2025 au murit peste 181.000 de oameni în conflicte. 20 de țări au avut peste 1.000 de morți, cel mai mare număr de la lansarea indicelui. Există 117 milioane de persoane strămutate, adică unul din 67 de oameni de pe planetă.

Clasamentul. Islanda e pe primul loc pentru al 19-lea an consecutiv, urmată de Noua Zeelandă, Elveția, Slovenia și Irlanda. La coadă sunt Rusia (ultimul loc), Sudan, RD Congo, Ucraina și Israel. Polonia are cel mai mare salt: a urcat 23 de locuri, pe 22. SUA au coborât pe locul 134, din cauza instabilității politice.

România e pe locul 45, cu un scor ușor mai slab (+0,027) și un loc mai jos decât anul trecut. IEP o încadrează în regiunea „Europa de Est și Asia Centrală”, unde e a patra, după Bulgaria (26), Uzbekistan și Kazahstan. Republica Moldova e pe 55, Ungaria pe 15.

Indicele folosește 23 de indicatori, grupați în trei domenii: siguranța și securitatea societății, conflictele interne și internaționale și gradul de militarizare. Prin urmare, evaluarea include atât siguranța cotidiană, cât și implicarea în conflicte și dimensiunea militară

Restricțiile comerciale s-au triplat, iar instituțiile multilaterale au slăbit.

Războaiele se încheie tot mai rar: doar circa 4% dintre conflicte s-au terminat cu un acord de pace în anii 2010, față de 23% în anii 1970. Raportul are și un capitol despre AI în război.

De ce contează pentru economie

  1. Violența are un cost uriaș, măsurabil. IEP estimează impactul economic al violenței în 2025 la 21,8 trilioane de dolari (PPP), adică 10,5% din PIB-ul global, sau 2.657 de dolari pe locuitor. Costul a crescut cu 3,2% într-un an și cu 48% față de 2008, în termeni reali. În cele mai afectate 10 țări, costul ajunge la 23,4% din PIB. În cele mai pașnice 10, e de doar 2,2%.
  2. Banii se mută spre apărare, departe de investițiile productive. Cheltuielile militare reprezintă 43% din total (9,5 trilioane) și au crescut cu 5,8% în 2025, cea mai mare creștere anuală de la lansarea indicelui. Cele mai mari creșteri au fost în Europa (ReArm Europe vizează 800 de miliarde de euro). Pentru o țară ca România, cu deficit mare, asta înseamnă bani mutați de la infrastructură, educație și sănătate spre apărare. Argumentul IEP: un leu cheltuit pe a ține violența sub control nu produce efectul de multiplicare al unui leu investit.
  3. Șocurile geopolitice ajung în inflație. Raportul estimează că războiul din Iran costă economia globală cel puțin 0,6% din PIB în primul an, în scenariul de armistițiu fragil. IEP spune că cifra e deliberat conservatoare. Prin Strâmtoarea Hormuz trece aproximativ o cincime din consumul global de petrol și circa 20% din GNL-ul mondial. Diferența dintre un armistițiu prelungit și reluarea războiului e de aproximativ 2,2 trilioane de dolari pe an, pe care IEP o numește „valoarea diplomației reușite”. Pentru o bancă centrală, asta se traduce în prețuri la energie, inflație importată și dobânzi.
  4. Percepția de risc influențează costul capitalului. Aici e interpretarea mea, nu o concluzie din raport. Indicele e folosit ca semnal de risc de țară. O poziție slabă sau în scădere se poate reflecta în prime de risc mai mari, în costul asigurărilor și în deciziile de investiții străine. Raportul dă un exemplu: investițiile străine directe în China sunt la minimul ultimilor 30 de ani, pe fondul tensiunilor geopolitice. Pentru România, ca stat de pe flancul estic NATO, vecinătatea cu Ucraina e o componentă permanentă a riscului.
  5. Diferențele dintre țări se adâncesc. Cele mai pașnice 25 de țări s-au deteriorat cu doar 0,3% din 2008, iar cele mai puțin pașnice cu 18,9%. Pacea tinde să se adune acolo unde există deja prosperitate, iar conflictul acolo unde există deja sărăcie.