Skip to content
Articol susținut de ING Business PRO

CEO-ul Regina Maria dezvăluie lecția care i-a schimbat perspectiva asupra succesului: „Mi-am pus toate dorințele într-un tabel Excel”

Georgiana Zero - Smile Media

Fady Chreih, CEO-ul rețelei private de sănătate Regina Maria, spune că perseverența, munca bine făcută și capacitatea de a învăța continuu au contat decisiv în parcursul său profesional. Într-un episod din podcastul „Filă cu Filă”, el vorbește despre reziliența companiilor în perioade de criză, folosirea inteligenței artificiale, prevenția în sănătate și problemele educației din România. „Mi se pare pilonul central al oricărei națiuni”, spune Chreih despre educație.

Fady Chreih conduce de 13 ani rețeaua Regina Maria, unde lucrează de 16 ani. Pentru el, succesul profesional nu se explică doar prin talent sau ambiție, ci prin perseverență, interesul de a înțelege în profunzime un domeniu și un scop care depășește performanța individuală.

În conversația cu Cristina Bălan, gazda podcastului „Filă cu Filă”, dedicat antreprenorilor și cărților care le influențează parcursul, CEO-ul Regina Maria a explicat de ce a rezonat cu ideile din volumul Grit. Puterea pasiunii și a perseverenței, semnat de psihologul Angela Duckworth, și cum le leagă de felul în care își conduce echipa și își definește prioritățile.

„Talentul fără efort rămâne potențial”

Fady Chreih spune că s-a regăsit în ideea centrală a cărții Grit: pasiunea și perseverența, cultivate pe termen lung, pot conta mai mult decât aptitudinile naturale. „Eu întotdeauna m-am considerat o persoană care muncește mai mult decât are talent înnăscut pe ceva”, afirmă el.

Una dintre ideile pe care și le-a notat din carte este că performanța vizibilă ascunde, de regulă, un volum mare de muncă pe care publicul nu îl vede. „Nimeni nu vrea să-ți arate sutele de ore ale devenirii sale. Oricine preferă să-ți arate momentul când a devenit cel mai bun”, spune un citat din cartea dezbătută în întâlnire. Pentru el, perseverența nu înseamnă însă să continui orice proiect indiferent de rezultate. A învățat să renunțe la cărți sau proiecte atunci când își dă seama că nu mai există un beneficiu real și că resursele ar putea fi folosite mai bine în altă parte.

Interesul pentru economie a apărut încă din liceu, când studia informatica și matematica, și a continuat prin facultatea de finanțe-bănci. Curiozitatea intelectuală, spune el, a fost punctul de plecare pentru aprofundarea domeniilor care l-au atras. Un rol important l-au avut și părinții, care i-au transmis ideea că lucrurile trebuie făcute temeinic, inclusiv atunci când este vorba despre activități obișnuite, precum terminarea unei cărți sau ducerea unui proiect școlar până la capăt.

Fady Chreih își amintește în special o conversație cu tatăl său, din primul an de facultate, care i-a spus că familia îl poate susține financiar în acea perioadă, cu condiția să se concentreze pe învățat, nu pe câștigarea banilor. A fost o discuție scurtă, dar care l-a marcat și i-a rămas în minte de-a lungul carierei.

De ce spune că educația este mai importantă decât sănătatea

Deși activează în domeniul sănătății, Fady consideră că educația are o importanță fundamentală pentru dezvoltarea unei societăți și că problemele din acest sector sunt insuficient abordate în România. El spune că se implică, inclusiv prin timp și resurse personale, în organizații care susțin educația copiilor, mai ales în comunitățile dezavantajate social. „Mi se pare pilonul central al oricărei națiuni”, afirmă CEO-ul Regina Maria.

În opinia sa, dezbaterea despre educație este adesea dominată de emoții, fără suficiente discuții bazate pe date, obiective și rezultate măsurabile. Lipsa finanțării este o problemă, spune el, dar nu explică singură dificultățile sistemului. Fady Chreih consideră că România are nevoie de obiective mai clare și de o discuție consecventă despre rezultatele pe care vrea să le obțină în educație și sănătate. „Ce obiective avem? Unde vrem să ajungem? Ce putem face ca lucrurile să meargă?”, întreabă el, comparând situația cu modul în care funcționează o organizație, unde managerii trebuie să știe ce au de realizat și cum va fi evaluată performanța.

În privința soluțiilor, el indică transparența datelor drept una dintre cele mai accesibile direcții de acțiune. Ca exemplu, menționează un studiu realizat cu specialiști de la Academia de Studii Economice, care a urmărit să reunească într-un singur document informațiile despre sursele de finanțare ale sistemului de sănătate din România. Potrivit lui Fady, studiul, realizat pe baza datelor din 2023 și prezentat în 2025, a arătat că peste jumătate dintre spitalele din România aveau un număr de pacienți mai mic decât numărul angajaților pentru care plăteau salarii. El spune că proiectul urmează să fie reluat folosind date mai recente. În viziunea sa, astfel de analize pot ajuta la înțelegerea modului în care sunt folosite resursele și la formularea unor politici publice mai bine fundamentate.

Regina Maria vrea să pună mai mult accent pe prevenție

În ceea ce privește dezvoltarea rețelei private de sănătate, Fady Chreih spune că obiectivul nu este doar tratarea bolilor, ci și creșterea accesului la servicii de prevenție. În interviu, este discutată o țintă de creștere a numărului de pacienți ai rețelei de la aproximativ 4,7 milioane în 2025 la 7,4 milioane până în 2030, ceea ce ar reprezenta o creștere de circa 57%.

Fady explică faptul că această evoluție nu trebuie privită în contradicție cu misiunea de a contribui la o populație mai sănătoasă. Pe lângă tratarea problemelor medicale existente și extinderea accesului la servicii de calitate, el spune că își dorește ca oamenii să apeleze mai des la servicii medicale pentru prevenirea bolilor, înainte ca acestea să apară. Obiectivul, în această logică, este ca serviciile de sănătate să însemne mai mult decât intervenția în momentul în care apare o problemă.

Reziliența unei companii se construiește înainte de criză

Craich spune că una dintre preocupările sale încă de la preluarea conducerii rețelei a fost construirea unei organizații capabile să reziste șocurilor externe.

Potrivit acestuia, sistemele și procesele necesare pentru a face față unor crize au fost dezvoltate la Regina Maria înainte de pandemia de COVID-19, iar pandemia a reprezentat primul test major al acestei pregătiri. Ulterior, organizația a trebuit să gestioneze și alte situații dificile, inclusiv efectele războiului din Ucraina și ale crizelor economice.

În opinia sa, reziliența nu se bazează doar pe capacitatea oamenilor de a reacționa într-un moment dificil, ci și pe existența unor procese clare și a unei echipe care poate lucra împreună pentru a găsi soluții. „Avem o problemă mare, gravă, hai să vedem cum o rezolvăm împreună ca echipă”, descrie el abordarea pe care a încercat să o promoveze în organizație.

Un alt element esențial este comunicarea directă. Fady Chreih spune că a învățat, de-a lungul carierei, cât de important este ca problemele să fie discutate deschis, inclusiv atunci când conversațiile sunt dificile. În opinia sa, încrederea dintre echipe și acționari se construiește prin discuții oneste despre ceea ce nu funcționează și prin asumarea responsabilității pentru rezultatele promise. El respinge și ideea că fondurile mari de investiții urmăresc întotdeauna doar rezultate pe termen scurt. În opinia sa, investitorii care vor să construiască valoare pe termen lung au interesul să dezvolte companii sustenabile, nu să le epuizeze resursele pentru un câștig imediat.

Inteligența artificială: nu este suficient să oferi instrumente

Regina Maria are deja zeci de inițiative interne legate de inteligența artificială și peste 20 de proiecte în diferite departamente. Compania pune la dispoziția angajaților instrumente AI, iar CEO-ul spune că a încurajat personal adoptarea tehnologiei. Mai mult, experiența implementării a arătat însă că accesul la instrumente nu garantează că oamenii știu să le folosească eficient. „Ne-am dat seama că da, ar trebui tratată această inițiativă ca o transformare organizațională”, explică el.

Fady Chreih este de părere că organizația trebuie să înțeleagă mai întâi situația reală și abia apoi să decidă ce programe de formare sunt necesare. Într-o companie care lucrează cu informații medicale sensibile, utilizarea tehnologiei trebuie abordată cu atenție, iar implementarea nu ar trebui să sară peste etapele unei transformări organizaționale. Principiul este același pe care îl susține și în discuția despre educație: deciziile ar trebui fundamentate pe date, nu pe presupunerea că oamenii vor adopta automat o schimbare doar pentru că aceasta pare utilă.

Succesul financiar nu înseamnă neapărat împlinire

O parte importantă a discuției este dedicată relației dintre carieră, bani și sensul personal. Invitatul povestește că, la un moment dat, și-a făcut un tabel Excel cu lucrurile pe care și le dorea de la viață și l-a arătat soției sale. Lista cuprindea în principal obiective materiale și financiare, iar reacția acesteia l-a făcut să privească diferit felul în care își definea succesul: își trecuse în tabel activele și bunurile pe care voia să le obțină, fără să surprindă suficient alte dimensiuni ale vieții.

El spune că a continuat să urmărească unele dintre aceste obiective până când le-a îndeplinit, iar experiența l-a ajutat să înțeleagă că anumite lucruri pe care și le dorise când era mai tânăr nu îi mai aduceau aceeași satisfacție.

Fady Chreih subliniază însă că nu îi judecă pe cei care își doresc astfel de lucruri. Pentru el, important a fost să treacă prin propria experiență și să ajungă la o altă înțelegere a ceea ce îl împlinește. Familia ocupă un loc central în această perspectivă. CEO-ul spune că împlinirea familiei sale contează mai mult decât orice rezultat profesional și că succesul nu poate fi redus la venituri, bunuri sau statut.

Cum încearcă să le transmită copiilor pasiunea pentru citit

Fady are doi copii, de 10 și 13 ani, și spune că păstrarea interesului pentru lectură este o provocare într-un mediu în care copiii au acces la numeroase alte forme de conținut. Copiii săi nu au acces la rețelele sociale, dar folosesc tablete pentru școală și au la dispoziție instrumente digitale care concurează cu lectura tradițională pentru timpul și atenția lor.

Familia încearcă să încurajeze cititul prin obiceiuri concrete. Cei doi copii au propriile biblioteci și își pot alege cărțile, iar școala le cere să citească o carte pe lună și să susțină un test pe baza acesteia. Invitatul mărturisește că el și soția sa le-au citit copiilor încă de când erau mici. În același timp, consideră că părinții trebuie să se adapteze generației actuale și să înțeleagă că informația poate fi consumată și prin alte formate, fără ca acestea să înlocuiască integral experiența lecturii.

El însuși continuă să citească în principal cărți tipărite, dar folosește și formatul digital și obișnuiește să citească mai multe volume în paralel. În prezent, este atras de filosofia stoică și de ficțiunea istorică, după ce a petrecut ani buni citind cărți de business și management. Printre recomandările de cărți pe care le face, recomandă și documentarul despre Rafael Nadal de pe Netflix, pe care îl consideră o ilustrare a perseverenței și a capacității de a continua în condiții dificile.

Pentru Fady, cărțile bune nu oferă neapărat răspunsuri universale, ci pot ajunge să aibă sens în momente diferite ale vieții, pe măsură ce experiența schimbă felul în care sunt înțelese. În cele din urmă, ideea care leagă lectura, educația și managementul este aceeași: dezvoltarea nu se întâmplă peste noapte. Ea presupune curiozitate, exercițiu, perseverență și capacitatea de a învăța din experiență.

Alte recomandări de cărți: Cum îți vei măsura viața? (How Will You Measure Your Life?) – Clayton M. Christensen, Lupta mea – Karl Ove Knausgard, The Splendid and the Vile –  Erik Larson, Red Roulette – Desmond Shum, Dare to Lead – Brené Brown, Spărgătoarea de coduri. Jennifer Doudna, editarea genetica și viitorul speciei umane – Walter Isaacson, Cititorul de semne și Munca e ușoară, cu oamenii e greu – Loredana Pădurean, Failure Is an Option: An Attempted Memoir – H. Jon Benjamin, Carlos Alcaraz. Omul din spatele zâmbetului – Mark Hodgkinson, Open: O autobiografie – Andre Agassi.

Acest articol face parte din proiectul „Filă cu Filă”, susținut de ING Business PRO. ING crede că oamenii și afacerile cresc atunci când au mai mult timp pentru idei, decizii și planuri de viitor. Prin ING Business PRO, ajută antreprenorii să își gestioneze mai simplu finanțele companiei, cu instrumente digitale concepute pentru nevoile de zi cu zi ale business-ului.

Articol susținut de ING Business PRO