Cercetările unui arheolog român arată că oamenii au ajuns în Americi mai devreme decât s-a crezut: Primele așezări din America de Nord datează de cel puțin 30.000 de ani

Ocuparea Americii de Nord de către oameni datează de cel puțin 30.000 de ani și este, prin urmare, de două ori mai veche decât s-a estimat până acum, potrivit cercetărilor arheologice ale căror rezultate au fost publicate miercuri, relatează AFP. Unul dintre studii este condus de către un arheolog născut la Arad.

Artefactele colectate, printre care 1.900 de unelte de piatră tăiată, dovedesc că ocupația umană a peșterii Chiquihuite (nordul Mexicului) datează de 33.000 de ani și a durat 20.000 de ani, relevă două studii publicate în revista Nature.

„Cercetările noastre aduc noi dovezi asupra unei prezențe străvechi a oamenilor în Americi”, ultimul continent care a fost ocupat de om, a spus arheologul AFP Ciprian Ardelean, principalul autor al unuia din cele două studii.

Cele mai vechi exemplare găsite în această peșteră, situate la altitudine și cercetată începând din 2012, au fost datate cu radiocarbon (sau carbon 14) într-un interval cuprins între 33.000 și 31.000 de ani înaintea erei noastre. „Sunt puțini, dar sunt acolo”, a comentat acest cercetător de la Universidad Autonoma de Zacatecas din Mexic.

Ele dezvăluie o industrie litică până acum necunoscută, folosind unelte de piatră tăiată în fâșii subțiri.

Deși nu a fost găsit niciun os uman sau ADN la locul respectiv, „este probabil ca oamenii să-l fi folosit ca o bază destul de fixă, probabil în timpul episoadelor sezoniere recurente ca parte a mișcărilor migratorii mai mari”, spune studiu.

Originile primilor ocupanți ai Americii sunt dezbătute printre antropologi și arheologi.

Timp de zeci de ani, teza cea mai frecvent acceptată a fost cea a unei așezări vechi de 13.000 de ani, corespunzătoare așa-numitei perioade Clovis, considerată de mult prima cultură americană de la care au provenit strămoșii nativilor americani.

Această teorie a culturii primitive Clovis a fost pusă în discuție timp de 20 de ani, cu noi descoperiri care au împins înapoi vârsta primelor așezări, dar numai până la 16.000 de ani.

Prin urmare, rezultatele acestei cercetări riscă de a fi contestate. „Se întâmplă de îndată ce cineva găsește site-uri mai vechi de 16.000 de ani: prima reacție este fie negarea, fie aprobarea puternică”, a spus cercetătorul.