China a înregistrat cea mai puternică deflație din ultimii 14 ani

Preţurile din China au continuat să scadă în luna ianuarie, când au înregistrat cea mai mare cădere din ultimii 14 ani, potrivit datelor oficiale publicate joi, într-un moment în care guvernul de la Beijing încearcă să relanseze consumul gospodăriilor, transmit agențiile AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Această deflaţie cu care se confruntă gigantul asiatic este la polul opus faţă de situaţia din principalele economii ale lumii, în special cele occidentale, care se luptă cu o inflaţie ridicată şi o scădere a puterii de cumpărare a locuitorilor lor.

Biroul naţional de statistică din China (BNS) a informat joi că indicele preţurilor de consum a scăzut în luna ianuarie cu 0,8% în ritm anual, cel mai grav declin înregistrat după 2009, în plină criză financiară mondială. Potrivit BNS, această scădere se explică, în parte, prin „baza de comparaţie ridicată” de la începutul lui 2023.

Anul trecut, Anul Nou chinezesc, principala reuniune anuală a familiilor din China şi un moment de consum intens, a fost sărbătorit în luna ianuarie. Anul acesta, sărbătoarea cade în luna februarie, ceea ce influenţează comparaţia de la un an la altul.

China a intrat în deflaţie în luna iulie 2023, pentru prima dată după 2021. După o uşoară revenire în luna august, preţurile au scăzut constant începând din luna septembrie.

„Principala frână asupra inflaţiei rămân preţurile la alimente, care în luna ianuarie au scăzut cu 5,9% în ritm anual, adică cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată”, subliniază Lynn Song, economist specializat pe China la banca ING. „Cu toate acestea, cifrele nu arată că China este blocată într-o spirală deflaţionistă”, a adăugat economistul, menţionând faptul că indicele preţurilor de consum a crescut în luna ianuarie cu 0,3% comparativ cu luna decembrie.

De ce deflația îi îngrijorează pe economiști

Chiar dacă, la prima vedere, scăderea preţurilor pare o veste bună pentru puterea de cumpărare, deflaţia este o ameninţare pentru economie deoarece consumatorii au tendinţa de a amâna achiziţiile în speranţa unor noi scăderi de preţuri.

Din lipsă de cerere, companiile sunt la rândul lor constrânse să îşi reducă producţia şi acceptă noi reduceri de preţuri pentru a scăpa de stocurile nevândute. Această situaţie, care afectează rentabilitatea companiilor, le determină să îngheţe angajările şi chiar să recurgă la concedieri.

Economiştii vorbesc în această situaţie de o spirală nefastă deoarece acest fenomen este o frână suplimentară la adresa consumului.

Pe ansamblul anului 2023, inflaţia în China a crescut cu 0,2% în medie, departe de ritmurile înregistrate în principalele economii ale lumii, cum este Franţa, unde inflaţia a atins 4,9%.