Cianura pentru scolile noastre

E litera de lege: institutiile scolare nu pot detine substante chimice considerate periculoase. Pana aici, e OK. Dar situatia este alta. Zeci de scoli bihorene au in laboratoarele de chimie astfel de substante.

Unele pot fi folosite pentru fabricarea ilicita a drogurilor iar altele fac parte din categoria celor ce pot fi materii prime pentru producerea artizanala de explozivi. Cea mai periculoasa categorie sunt otravurile, cianura de potasiu si ferocianurile. Le tin in dulapuri, sub cheie asteptand sa gaseasca o solutie sa scape de ele.

Dar nimeni nu le spune cum. Inspectoratului Scolar nu-i pasa, Politia ridica din umeri iar cei de la Mediu vorbesc in dodii si se fac ca ploua.

Directiunea Scolii Generale cu clasele I-VIII nr. 16 din Oradea a inceput demersurile pentru a scapa de o veche mostenire, ramasa din regimul de dinainte de 1989, care acum a pus institutia in postura de a calca, fara voie, peste lege.

Este vorba de o serie de substante chimice a caror detinere si folosire, conform noilor prevederi legislative, este autorizata doar cu avize speciale. Alminteri, intra sub incidenta legii penale. Directiunea scolii se chinuie de mai bine de un an sa intre in legalitate dar nu poate.

Culmea, cei care baga bete-n roate sunt chiar institutiile statului.

Fara rezultat

La inceputul anului trecut, Inspectoratul Scolar al Judetului Bihor remitea mai multor institutii oradene o instiintare prin care se stipuleaza cadrul legal pentru detinerea substantelor considerate periculoase, substante care fac parte din categoria precursorilor de droguri.

„Avand in vedere ca multe institutii de invatamant care sunt dotate cu laboratoare detin in acestea substante chimice din categoria precursorilor, va rugam ca in cel mai scurt timp sa luati masuri pentru punerea in legalitate, respectiv obtinerea autorizatiei sau avizului necesar functionarii”, se arata in adresa primita de conducerea Scolii Generale nr. 16. Mai pe sleau, substantele din laboratorul de chimie care se regasesc pe „lista neagra” a celor care pot fi folosite la fabricarea ilicita a drogurilor trebuiau sa dispara. Altfel, scoala nu poate functiona.

Ca atare, directorul Mircea Garba (foto) a initiat primele demersuri. „Am inaintat mai multe adrese, atat la Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Oradea si Directia de Sanatate Publica Bihor, cat si la Agentia de Protectie a Mediului Bihor”, spune Garba.

„Cei de la Politie nu mi-au trimis nici un raspuns, iar de la Mediu am primit unul aiurea, care nu spune nimic. Toate demersurile de dupa aceea s-au izbit de nepasarea institutiilor la care am apelat. Practic, nimeni nu vroia sa preia aceste substante.

Mai mult, nimeni nu a fost in stare sa imi ofere un raspuns pertinent macar ce trebuie sa fac cu ele, ori la cine sa apelez. Ori nu aveau habar cine are in atributiuni aceasta problema, ori nu ne-au bagat in seama”, mai declara suparat directorul.

S-au sesizat

Nemultumirile lui Mircea Garba se leaga si de faptul ca Politia nici macar nu a catadicsit sa-l bage-n seama. „Nici macar nu mi-au trimis un raspuns, macar formal. Cu toate ca tot ei sunt cei care trebuie sa verifice daca detinem astfel de substante in scoala.

Nu am asteptat sa ne controleze, i-am informat noi ca le avem dar ca vrem sa scapam de ele. Pana acum, nici un raspuns, nici un fel de reactie”, se arata nemultumit directorul.

Lipsa de reactie a celor de la Politie l-a determinat pe Garba sa expuna public situatia imposibila in care este scoala pe care o conduce.

La solicitarea Gazetei de Oradea, rotitele Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Bihor s-au pus in miscare, conturand rezolvarea problemei cu care se confrunta institutiile scolare oradene care detin in laboratoarele de chimie substante interzise de lege.

„Va informam ca pentru autorizare, neutralizare-distrufere sau alte operatiuni cu substante toxice, inclusiv pentru distrugerea-neutralizarea substantelor toxice expirate care sunt detinute de unitatile scolare de pe raza judetului Bihor trebuie parcurse urmatoarele etape: adresarea la Directia de Sanatate Publica (DSP) Bihor si adresarea la Inspectoratul Teritorial de Munca. Dupa studierea listei inaintata de solicitanti, daca se constata ca pe lista exista substante toxice care necesita autorizarea in baza prevederilor art. 3 din Decretul 466/1979, DSP Bihor procedeaza la eliberarea autorizatiilor dupa care solicitantii, in termen de 10 zile, au obligatia de a se prezenta la Biroul Arme, Explozivi, Substante Toxice din cadrul IPJ Bihor, pentru luarea in evidenta.

Structurile responsabile din cadru IPJ nu procedeaza la ridicarea diferitelor cantitati de produse si substante toxice considerate periculoase numai in situatiile in care, cu ocazia controalelor de profil, se constata lipsa autorizatiilor, fapta care constituie infractiune”, se arata in adresa Politiei.

Pentru situatia in care institutiile scolare nu vor sa obtina autorizarea detinerii si utilizarii substantelor toxice periculoase din categoria precursorilor de droguri si stupefiante, IPJ Bihor spune ca institutiile care au in atributiuni neutralizarea si distrugerea lor sunt Directia de Sanatate Publica Bihor si Inspectoratul Teritorial de Munca, cu consultarea Garzii de Mediu Bihor. Institutii care, pana acum, s-au facut ca ploua la solicitarile directiunii de la Generala 16.

Eforturi disperate

Nepasarea institutiilor statului l-a exasperat pe Garba. Pentru a pune capat ilegalitatii in care se afla scoala sa, directorul a cautat o solutie de comprimis. „Am aflat ca exista o firma in Timisoara specializata pe distrugerea produsilor chimici toxici”, a spus directorul.

„Am apelat la ei, insa m-au amanat. Mi s-a spus ca inca nu detin un incinerator atat de prformant incat sa permita distrugerea substantelor detinute de noi fara a produce reziduuri periculoase.

Mi s-a comunicat ca poate la finele acestui an vor achizitiona unul, insa chiar si in aceasta situatie va trebui sa platim zeci de milioane de lei pentru a scapa de aceste substante. Nu stiu ce sa mai fac. Parca ma bat cu morile de vant.

Oare nu exista chiar nimeni in tara asta caruia sa ii pese ca in scolile oradene exista substante chimice foarte toxice si cu grad ridicat de periculozitate care nu sunt depozitate in conditii de siguranta? Chiar pe nimeni nu intereseaza, oare, ca daca printr-o situatie nedorita, daca scoala este jefuita, ele ar putea ajunge pe mana unor infractori care le-ar putea deversa chiar si in Uzina de Apa? Pur si simplu nu pot intelege in ce fel de lume traim”, a mai declarat Garba, iritat de situatia dificila pe care este obligat sa o suporte.

Directorul de la Generala 16 este decis sa nu se lase batut fiind hotarat sa bata chiar si la usile Guvernului, daca va fi nevoie.

Carente legislative

Hotararea de Guvern pentru aprobarea regulamentului de aplicare a Legii 300/2002, privind regimul juridic al precursorilor (substante chimice derivate) folositi la fabricarea ilicita a drogurilor arata foarte clar ca operatiunile cu aceste substante se autorizeaza direct de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, Directia Generala Farmaceutica, in conditii foarte stricte.

Astfel, scolile care detin in laboratoarele de chimie substante incluse pe „lista neagra” si considerate in categoria celor ce pot fi folosite ca materii prime ori auxiliare pentru producerea de droguri ori stupefiante pot sa le utilizeze doar cu destinatie clara, pentru anumite tipuri de operatiuni.

De regula, in institutiile scolare nu se opereaza astfel de experimente chimice, ca atare, detinerea de precursori fara autorizatie este ilegala. Scolile vor sa scape de aceste substante, insa nimeni nu vrea sa le preia.

Legea stipuleaza interdictia detinerii acestora, dar nu delimiteaza si modalitatile care sa le permita institutiilor de invatamant sa intre in legalitate.

In atare situatie, conducerii scolilor oradene nu le ramane decat sa scape de substantele periculoase interzise de lege cum or sti, ori sa se spele cu ele pe cap.

„Specialistii” de la Mediu

In acceptia Agentiei de Protectie a Mediului (APM) Bihor, chiar si cianura de potasiu este un deseu. Cel putin asa denota raspunsul formulat in urma solicitarii Scolii Generale nr. 16 si care subliniaza clar ca problema a fost tratata cu superficialitate.

APM Bihor a catalogat cele sapte categorii de substante periculoase, regasite pe lista inaintata de institutia scolara, printre care mai multe tipuri de cianuri, nitroacetati, benzen, toluen, formaldehida, tiocianat de amoniu, drept deseuri.

„In documentele dumneavostra nu sunt consemnate codurile deseurilor pe care le-ati produs”, se spune in adresa.

De parca scoala ar fi o intreprindere iar unul dintre rezultatele procesului de productie ar fi deseul numit cianura de potasiu ori alte otravuri… Tot pe langa problema, APM le lanseaza intr-o informare despre ce si cum trebuie procedat cu deseurile, in general.

„Conform legislatiei in vigoare, prin planurile proprii de gestiune a deseurilor, producatorii sau detinatorii de deseuri propun spre notificare la APM o solutie de gestiune a fiecarui deseu”.

Adica, la solicitarea celor de la Generala 16, care cereau o solutie despre cum sa scape de substantele periculoase, APM le raspunde cerandu-le acelasi exact lucru. Fapt care denota o intelegere extrem de profunda a problemei…

„Recomandam ambalarea si etichetarea corespunzatoare si stocarea pana la gasirea unei solutii acceptabile, pe care sa o notificati la APM Bihor.

Recomandam, de asemenea, intocmirea inventarului cantitativ si stabilirea codului specific fiecarui deseu periculos, precum si intocmirea fisei de caracterizare a deseului”, se mai arata in adresa. Un raspuns de-a dreptul in doi peri si total pe langa subiect. Asa au stiut cei de la APM sa rezolve problema.