Cinci miliarde euro în PNRR pentru sectorul feroviar – Care sunt proiectele de cale ferată și de metrou propuse

Legături de cale ferată către aeroport la Brașov, și Timișoara, metroul de la Cluj, modernizarea liniilor Oradea – Cluj și Arad – Caransebeș: acestea sunt principalele proiecte propuse în domeniul feroviar în cadrul Planului pentru Reziliență. Bugetul inițial de negociere pentru secțiunea ”Transport și Mobilitate Urbană” este de 5 miliarde euro. În Planul de Reziliență se menționează la început starea precară a rețelei, din cauza subfinanțării cronice, efectul fiind că trenurile sunt lente, vechi și insuficiente.

Conform Raportului de țară (2020), reformarea sectorului feroviar a rămas în urmă, modernizarea și întreținerea insuficientă au redus viteza trenurilor și au afectat termenele de livrare a bunurilor.

Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2021-2025 estimează nevoile de finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare în următorii cinci ani la 13,5 miliarde euro.

România se află sub media europeană la toate criteriile de analiză privind investițiile și infrastructura, conform celui mai recent raport European Transport and Infrastructure Scoreboard (2019), fiind situată în 2018 sub media europeană la eficiența serviciilor de cale ferată (3.06).

În acest context, definitivarea Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T Core & TEN-T Comprehensive) până în 2030, respectiv 2050, reprezintă un angajament puternic al UE, cu un rol esențial în garantarea bunei funcționări a pieței unice și păstrarea competitivității la nivel global, România necesitând încă investiții suplimentare majore pentru realizarea acestor obiective.

În 2019, lungimea simplă a liniilor electrificate de cale ferată în exploatare era de 4.029 km, reprezentând 37,4% din rețeaua de căi ferate în exploatare.

În 2019, numai 407 km din rețeaua primară erau modernizați și recepționați, situați pe coridorul Rin-Dunăre. În ceea ce privește echiparea cu sisteme de management a traficului, în 2019, numai 79 de km de cale ferată aveau instalat sistemul ERTMS nivel 2 pe coridorul menționat.

Promovarea transferului transportului de mărfuri de la căile rutiere, responsabile de 90% din totalul emisiilor de CO2 și de GES din sectorul transportului la nivelul întregii țări în anul 2017, la alte căi de transport, inclusiv la transportul feroviar, ar putea reduce costurile externe, inclusiv în ceea ce privește mediul.

Componenta ”Tranziția verde – transport feroviar și mobilitate urbană verde” prevede:

• Modernizarea managementului traficului feroviar pe rețeaua națională în vederea fluidizării traficului feroviar pe următoarele sectoare de cale ferată: Arad-Timișoara-Caransebeș; Cluj-Episcopia Bihor; conexiune feroviară Brașov-aeroport; conexiune feroviară Timișoara – aeroport; trenul metropolitan Cluj Napoca, precum și reînnoirea liniei de cale ferată (șine, traverse, macaze, înlocuirea stratului de piatra) și electrificarea liniei de cale ferată.

• Optimizarea mersului trenurilor de călători pe rețeaua feroviară națională și metropolitană prin achiziția de material rulant ecologic, modernizarea materialului rulant existent și modernizarea punctelor de oprire.

• Creșterea eficienței mobilității urbane verzi prin dezvoltarea transportului cu metroul ceea ce implică achiziția sistemelor de management al consumului de energie electrică, achiziționarea de material rulant nou și construirea de noi magistrale de metrou București și Cluj.

Problemele identificate

• Infrastructura de transport a României este subdimensionată, poluantă și slab întreținută, cu noduri urbane ce au o conectivitate slabă la rețelele de transport și o lipsă de intermodalitate.
• Infrastructura feroviară este depreciată, cu numeroase restricții, lipsă de soluții moderne funcționale și conectivitate slabă cu alte moduri de transport.

• Materialul rulant este vechi, iar sistemului îi lipsesc sisteme adecvate de gestionare a traficului, de furnizare de informații despre trafic în timp real precum și un sistem de ticketing integrat.

Descrierea reformelor și investițiilor

Optimizarea managementului traficului feroviar pe rețeaua națională și investiții aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din rețeaua TEN-T, cum ar fi:

• Arad – Timișoara – Caransebeș;

• Cluj – Episcopia Bihor;

• Brașov – Aeroport Brașov;

• Timișoara – Aeroport Timișoara;

• Trenul metropolitan Cluj Napoca.

Reînnoirea și electrificarea căii ferate prin măsuri de reformă (o nouă abordare strategică care include mecanisme de prioritizare a intervențiilor) și investiții (șine, traverse, macaze, înlocuirea stratului de piatră), în special pentru tronsoanele selectate.

• Optimizarea mersului trenurilor de călători pe rețeaua feroviară națională, inclusiv prin următoarele intervenții:

• Optimizarea mecanismului instituțional de gestionare a investițiilor în domeniul feroviar și de furnizare a serviciului public;

• Achiziția de material rulant verde pentru rețeaua națională;

• Modernizarea materialului rulant existent pe rețeaua feroviară națională;

• Achiziția materialului rulant pentru rețeaua feroviară metropolitană și modernizarea punctelor de oprire.

Creșterea eficienței mobilității urbane verzi prin dezvoltarea transportului cu metroul, inclusiv prin:

– Achiziția sistemelor de management al consumului de energie electrică;

– Achiziția de material rulant nou;

– Construirea de noi magistrale de metrou în regiunea București-Ilfov și Cluj.

Planul de Reziliență prevede proiectele finanțate din bani europeni și va beneficia de aproximativ 30 miliarde euro.