Cine a pus ochii pe resursele geotermale din nordul Capitalei

Electrocentrale București, Aeroportul Otopeni, Therme București, Institutul „Ana Aslan” și mai mulți investitori în proiecte imobiliare au cu toții în comun interesul pentru uriașul zăcământ de apă termală care se află în zona de nord a Capitalei.

Județul Ilfov dispune de o resursă importantă, ce ar putea fi utilizată în dezvoltarea unor sisteme inovatoare de distribuție a energiei termice. Este vorba despre resursele geotermale din rezervorul de la Otopeni, cu o suprafață de peste 300 kilometri pătrați, cel mai mare astfel de depozit din România, după cum arată documentul „Strategia de dezvoltare a județului – orizont 2030”.

Aceste resurse au mai fost utilizate și înainte de 1990 pentru alimentarea sistemului centralizat din orașul Otopeni, iar în spatele Casei Presei exista un ștrand termal.

Sistemul ar putea fi reluat cu tehnologie modernă, prin intermediul căreia s-ar putea depăși unele bariere întâmpinate în trecut (greutăți întâmpinate la sonde, depunerea de săruri pe conductele din oțel, dificultăți în exploatarea punctelor termice sau disconfortul termic la consumatori, având în vedere faptul că apa geotermală putea asigura atunci încălzirea locuințelor doar pentru temperaturi exterioare de peste -5 °C), continuă documentul menționat.

Deocamdată, doar două proiecte majore s-au implementat în această zonă, după Revoluție.

Este vorba despre trecerea sistemului de încălzire a Spitalul Clinic de Urgență al SRI „Agrippa Ionescu” din comuna Balotești de pe gaze pe un sistem bazat pe energia geotermală, care a costat 9,8 milioane de lei, proiect finanțat în mare parte din fonduri europene.

Totul a fost posibil după ce a fost reabilitată o sondă din Balotești, la care s-a adăugat instalarea unei pompe geotermale, construcția unei centrale geotermale, dar și a unui rezervor de 500 de metri cubi. Pe lângă încălzire, sistemul de apă geotermală de la Spitalul SRI este folosit și medical, pentru recuperare terapeutică. Utilizarea acestui tip de energie aduce mai multe avantaje, cum ar fi protecția mediului înconjurător, dar și un cost de producție mult mai scăzut decât prin sursele convenționale.

Tot în acea zonă, compania A-Heat din Austria a construit Therme, unul dintre cele mai mare complexuri de spa și wellness din Europa și are planuri să investească alte zeci de milioane de euro pentru extindere semnificativă a complexului în următorii ani.

În 2020, Compania Națională Aeroporturi București a anunțat că vrea să exploateze potențialul geotermal pentru a-și alimenta sistemul de încălzire. Însă pe terenul unde au fost forate deja două sonde a fost construită o parcare cu patru etaje, contestată fără succes de aeroport.

Terenul respectiv nu este însă singurul măr al discodiei energetice și imobiliare de lângă aeroport. O urmașă privată a fostei companii de stat Foradex, care a realizat primele foraje geotermale în zonă în anii ’80, a dat în judecată atât CNAB, cât și pe dezvoltatorul parcării, susținând că este proprietară a ambelor sonde, scrie Profit.ro.

Încălzirea locuitorilor din Ilfov și turism balnear

Județul Ilfov are un potențial deosebit de a dezvolta instalații de producere a energiei geotermale, folosind resursele naturale existente: rezervorul de apă termală Otopeni, cu temperaturi ce variază între 58°C în zona Băneasa și 95°C în zona comunelor Gruiu și Snagov.

Exploatarea redusă a acestui rezervor a fost cauzată de caracterul coroziv al apei (concentrație ridicată de acid sulfuric). Proiectele începute în prezent sunt însă promițătoare, iar dacă autoritățile reușesc să protejeze sondele existente (care au un statut incert și perimetre de protecție reduse în prezent), există potențialul de a dezvolta sisteme de producție a energiei pe scară mai largă, se mai arată în strategia județului.

Discuțiile privind apele geotermale s-au poticnit în ultimii ani. Investițiile în această resursă, la nivelul județului Ilfov, sunt inexistente. Asta chiar dacă în Strategia de Dezvoltare a Județului Ilfov, care datează chiar dinaintea pandemiei, figurează două proiecte importante.

Primul face referire la valorificarea resurselor geotermale din județul Ilfov pentru încălzirea locuințelor. Proiectul ar costa aproximativ 100 de milioane de euro și de el ar beneficia aproximativ 8.000 de apartamente și gospodării din Otopeni, Balotești, Moara Vlăsiei, Snagov și Gruiu. În urma acestui proiect, s-ar reduce cu până la 75% consumul de energie termică din surse convenționale și s-ar reduce costurile consumatorilor pentru energie termică cu 40%.

Un alt obiectiv vizează valorificarea resurselor geotermale pentru dezvoltarea sectorului turistic balnear. Bugetul pentru acest proiect ar trebui să fie de 53 de milioane de euro și vizează extinderea și modernizarea capacității Institutului de Geriatrie Ana Aslan, prin dezvoltarea facilităților de servicii turistice balneare și valorificarea resurselor geotermale existente. Astfel, Institutul ar avea parte de o capacitate de cazare și tratament de 100 de locuri și ar crea cel puțin 50 de locuri de muncă, potrivit unui articol din Panorama.

Și o parte din locuitorii Capitalei ar putea să fie încălziți cu energie geotermală

Șeful Electrocentrale București, Claudiu Crețu, spune că resursele geotermale ar putea fi utilizate pentru a încălzi și locuitorii Capitalei.

„Nu înseamnă că visăm că într-un an de zile Bucureștiul se va încălzi pe geotermal, mai ales că temperaturile nu sunt foarte mari sub București, nu vorbim de 100 de grade, ci de 40-50-60 de grade. Însă energia geotermală poate fi un aport foarte bun, mai ales în perioada de vară, când pierderile sunt mari”, spune șeful Elcen.

În următoarea perioadă compania va face studii tehnice pentru a vedea rentabilitatea unor astfel de investiții și posibil parteneriate cu companii din domeniu.

Beneficii? Consum mai mic de gaz, decarbonare, energie verde, preț mai mic al gigacaloriei pentru bucureșteni.

El a precizat că, deși zona de nord a Capitalei pare mai bogată, resursele de apă geotermală ar fi în tot subsolul Capitalei, iar centrale noi pot fi construite chiar pe amplasamentul actualelor CET-uri.

În plus, partea de nord a Capitalei este mai deficitară în privința încălzirii centralizate, întrucât toate CET-urile sunt spre sudul orașului.

„Sunt orașe mari europene care azi folosesc energie termică din deșeuri, din biomasă, din pompe de căldură, care stochează energie. Nu inventăm apa caldă. Ce putem face este să adaptăm soluții existente, certificate, ca să ne ferim de acel „cai verzi pe pereți”. Nu sunt cai verzi pe pereți, sunt soluții care funcționează azi în Copenhagha, Viena, Berlin sau Munchen”, a mai spus Crețu.

Sursă foto: Dreamstime.com