Cine face bani din reviste in Romania

Studiul National de Audienta arata ca piata saptaminalelor si a lunarelor este stabila si in crestere

Cele mai vechi si mai solide segmente de piata, ale revistelor luxoase pentru femei si ale ghidurilor TV, isi pastreaza forma: cite trei titluri puternice, urmate de nou-veniti care au reusit sa se impuna doar intr-o oarecare masura. Ringier Romania detine trei din cele sase titluri: „Unica”, „TV Mania” si „TV Satelit”.

Cu exceptia „PRO TV Magazin”, care este detinut de compania lui Adrian Sirbu, toate publicatiile de succes apartin unor grupuri straine.

Revistele au devenit o afacere profitabila in Romania, incepind de la sfirsitul lui 1995. Conventional, data de aparitie a pietei revistelor de tip occidental – cu coperta atractiva si pe hirtie de buna calitate – poate fi considerata cea a primului numar din „Avantaje”, lunarul pentru femei editat de grupul elvetian Edipresse, adica luna octombrie 1995.

Afacerea a fost de la inceput tentanta pentru grupurile de presa straine, fiindca permitea un test al pietei cu o investitie de plecare relativ redusa: citeva calculatoare si o echipa de 10-15 oameni. Asta, in conditiile in care titluri de acest fel sint in toata lumea aspiratoare de reclama, deci mari producatoare de bani.

Principalul rival elvetian al Edipresse (si totodata editorul „Evenimentului zilei”), Ringier se lansa si el pe piata revistelor pentru femei glossy (luxoase) pe 1 decembrie 1997, cu „Unica”.

Alte titluri din perioada de inceput a pietei revistelor din Romania au fost „PRO TV Magazin”, ghidul editat de trustul lui Adrian Sirbu, si „TV Mania”, concurentul lui lansat de Ringier.

Ulterior, au mai aparut revistele pentru barbati („Playboy”, „FHM”) si o serie intreaga de publicatii, asa-zise „de nisa”, care spre deosebire de revistele de tip magazin de interes general, cu subiecte variate, se ocupau de un domeniu specializat, precum gastronomia, casa si/sau gradinaritul etc.

Infuzia de capital strain

Fenomenul descris a contribuit la schimbarea la fata a presei romanesti din perioada 1996-2000. O mare parte din banii care circula in mass-media tiparite astazi se fac din reviste. Un titlu bun poate ajunge la 150.000 euro venituri pe luna, cu o structura care include in jur de 70% incasari din reclama si 30% din tiraj.

Desi incasarile sint mai mici decit cele ale unui cotidian, rata de profit este mai mare.

Aparitia pietei revistelor a insemnat si inceputul ofensivei masive a trusturilor de presa straine la noi. Cu exceptia Ringier, care detinea „Libertatea” si „Capital” de la inceputul anilor ’90, toate marile edituri straine, ca Sanoma-Hearst, Axel Springer, Burda sau HVB s-au lansat in intervalul 1996-2000 pe piata saptaminalelor sau a lunarelor.

Inarmate cu know-how si cu sume de bani de ordinul milioanelor de euro, necesare pentru investitia de plecare, pentru campanii de reclama si pentru sustinerea, in pierdere, a tirajului timp de citeva luni, trusturile multinationale au creat un climat competitiv, care a dus la o crestere calitativa. Notabile, succesele autohtone de presa au fost putine.

Acestei perioade i-au supravietuit cu succes doar citeva publicatii, printre care „Evenimentul zilei”, „Telecablu”, „Adevarul”, „Romania libera” si „Formula AS”. Primele doua titluri au fost cumparate de Ringier, iar „Romania libera” este detinuta astazi in proportie de aproape 50% de trustul german WAZ.

Tipuri de reviste

Studiile interne Ringier arata ca piata romaneasca de reviste este structurata asemanator modelului german. Categoriile sint, in mare: reviste pentru femei glossy (luxuoase) si populare, ghiduri TV, reviste pentru barbati, reviste de can-can-uri, publicatii de nisa (bucatarie, auto etc.).

O alta clasificare folosita (si) in presa e cea up market-mass market, adica reviste pozitionate „sus”, care se adreseaza cititorilor din zona superioara a societatii si reviste populare. Cu cit o revista e mai up-market, cu atit este mai aspectuoasa, utila, necritica si atragatoare pentru reclama.

Cu cit un titlu este mai popular, cu atit tirajul lui este mai mare, cantitatea de informatii de tip „birfe din viata vedetelor” creste, la fel ca si numarul de cititori pe exemplar.

Evolutiile din ultimul an

Datele SNA din segmentele de piata cu vechime sint destul de stabile in ultimii doi ani. Studiul National de Audienta inregistreaza, prin sondaj, numarul total de cititori ai unei editii dintr-o anumita revista. Cifra este, de regula, de citeva ori mai mare decit tirajul vindut, fiindca un exemplar dintr-o publicatie trece prin citeva miini.

Pentru simplificare, vom prezenta doar clasamentele revistelor de femei si ghidurilor tv. Stabilitatea cifrelor arata ca zona economica este una solida, in care experimentele nereusite precum „Madame Figaro” au disparut, iar liderii de piata isi apara cu succes pozitia.

O alta tendinta este cresterea usoara a numarului de cititori, care este imbucuratoare pentru editorii de presa (publisheri), in conditiile aparitiei unor noi segmente, precum acela al saptaminalelor de business, si intarirea unor nise.

Cifrele

La reviste glossy pentru femei, liderul ca tiraj vindut este „Unica”. Aceasta a inregistrat o usoara crestere de audienta (10.000 de cititori), in timp ce liderul ca numar de cititori, „Avantaje”, creste ceva mai mult (35.000). Al treilea jucator de pe piata, „Cosmopolitan”, are de asemenea o usoara crestere.

Eforturile editoriale ale celui de-al patrulea titlu, TABU, n-au fost, in schimb, incununate de succes, fiindca audienta revistei a scazut cu 20.000 de cititori.

La ghidurile TV, tendintele sint destul de eterogene. Daca „PRO TV Magazin” a scazut cu peste 70.000 de cititori, „TV Mania” a pierdut insignifiant, iar „TV Satelit” a crescut cu 33.000.

Cel mai recent lansat titlu din top, „TV Story”, nu a reusit sa se impuna, fiindca audienta lui se afla mult in urma top trei si a scazut cu peste 50.000 de cititori.

Situatia ghidurilor TV si cea a revistelor pentru femei arata ca, in segmentele aglomerate si vechi ale pietei, functioneaza o regula: titlurile care conteaza sint primele trei.