Cine va câștiga noua cursă pentru Lună, China sau Statele Unite?

Oficial, nici Statele Unite, nici China, nu recunosc că s-ar afla într-o nouă cursă pentru a trimite un echipaj pe suprafața Lunii, și asta la mai bine de 50 de ani de la ultima aselenizare cu echipaj uman. Însă ambele națiuni conduc câte un vast program spațial care își propune acest lucru, fiecare împreună cu o serie de parteneri.

În prezent, sunt 39 de state semnare ale Acordurilor Artemis, inițiate în 2020 de NASA împreună cu Departamentul de Stat al SUA, acorduri care stabilesc un set de principii pentru a ghida cooperarea în explorarea spațiului între națiunile care participă la planurile de explorare lunară (România a devenit al 16-lea stat semnatar al aceste acorduri în 01 martie 2022).

Dacă programul Apollo a fost un efort exclusiv al SUA, de această dată Artemis este un efort comun a mai multor națiuni: modulul de serviciu al capsulei Orion este european, la stația spațială Gateway vor contribui ESA (Agenția Spațială Europeană), Canada și Japonia și se pare că primul astronaut non-american care va păși pe Lună va fi un japonez, în timp ce pe orbita Lunii vor fi canadieni și europeni.

Prima misiune Artemis a fost un succes, cel puțin racheta SLS a funcționat impecabil, însă scutul termic al capsulei Orion s-a deteriorat la revenirea prin atmosferă mai sever decât se așteptau inginerii NASA. Acest aspect este în prezent investigat și o nouă misiune Artemis nu va avea loc până când nu vor fi înțelese cauzele care au dus la această deteriorare avansată.

Este unul dintre motivele pentru care misiunea Artemis-2 a fost amânată pentru anul viitor: Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen vor da un ocol Lunii și vor veni înapoi pe Pământ.

Când va avea loc următoarea aselenizare, nimeni nu știe exact. Planul este ca aceasta să aibă loc în septembrie 2026, dar este destul de limpede că acest termen nu va putea fi atins. Pe lângă problemele cu scutul termic al capsulei Orion, NASA se mai confruntă și cu alte dificultăți tehnice: compania Axiom Space va trebui să livreze o generație nouă de costume de astronauți pentru activitățile extravehiculare, costume care sunt în prezent testate la centrul spațial Houston.

Iar compania SpaceX va trebui să construiască și să lanseze câteva vehicule Starship pe orbită, pentru a alimenta un vehicul Starship lunar, care înainte să transporte astronauți pe suprafața selenară va trebuie să execute o misiune demo, fără echipaj la bord. Și până în prezent nici NASA și nici SpaceX nu par să știe exact de câte lansări orbitale Starship e nevoie pentru a alimenta vehiculul Starship lunar (numărul variază între 4 și 14). Până la momentul scrierii acestui material, nici un vehicul Starship nu a ajuns însă pe orbita Pământului.

O variantă de compromis ar fi modificarea obiectivelor misiunii Artemis-3 și transformarea acesteia într-o reeditare a misiunii Apollo 9, în care ar urma să aibă loc o andocare (și un transfer de echipaj) între o capsulă Orion și un vehicul Starship pe orbita Pământului sau, o a doua variantă, trimiterea unei capsule Orion, cu echipaj, spre stația spațială lunară Gateway și revenirea pe Pământ fără aselenizare, mutând evenimentul mult-așteptat undeva în jurul anului 2030.

Iar după 2030, NASA va avea la dispoziție nu doar vehiculul Starship al SpaceX ci și landerul proiectat de consorțiul condus de Blue Origin, ceea ce ar trebui să-i ofere o mai mare flexibilitate în viitoarele misiuni Artemis.

Dacă prima aselenizare din programul Artemis va avea loc în jurul anului 2030, momentul ar putea fi apropiat de o viitoare aselenizare a unor taikonauți. Desigur, nici programul spațial chinezesc nu este lipsit de dificultăți tehnice, despre care nu aflăm însă imediat. Ce știm este că agenția spațială chineză a decis să accelereze programul de explorare al Lunii și acum, pe lângă dezvoltarea unui lansator supergreu proiectat special pentru această misiune (Changzheng-9), se lucrează în paralel la un alt lansator de calibru greu, derivat din actuala rachetă Changzheng-5, denumit inițial Changzheng-5DY, apoi Changzheng-5G și acum Changzheng-10.

La finalul lunii aprilie a fost finalizată prima fază a testării noilor motoare YF-100K care vor propulsa viitoarea rachetă Changzheng-10. Și un alt avantaj al programului spațial chinezesc este că nu depinde de hardware moștenit din alte programe (SLS este o rămășiță a navetelor spațiale, Orion este capsula rămasă din programul Constellation anulat prematur iar stația spațială lunară Gateway este consecința acestor alegeri), însă China nu are know-how-ul din programul Apollo și nici un sector privat cum cel american.

În timp ce citiți aceste rânduri, o sondă chineză, denumită Chang’e-6, se află pe orbita Lunii și se pregătește să coboare pe fața îndepărtată a satelitului nostru natural pentru a colecta aproximativ 2 kilograme de sol, pe care să-l aducă pe Pământ. Ar fi pentru prima dată când am avea în laboratoare eșantioane de pe fața îndepărtată a Lunii, în afară de meteoriții lunari care au ajuns în mod natural pe Pământ (dar despre care nu știm cu exactitate din ce regiune selenară provin).

Misiunea Chang’e-6 este parte din programul denumit International Lunar Research Station (ILRS), demarat de China și Rusia în 2021, din care mai fac parte alte 8 state (Belarus, Pakistan, Azerbaidjan, Venezuela, Egipt și Nicaragua), dar și câteva instituții sau universități din Elveția, Tailanda, Croația, Indonezia, Iordania sau Columbia.

Iuri Borisov, directorul agenției spațiale ruse Roscosmos a declarat recent că Rusia ar putea construi două sonde Luna-27, pentru a crește șansele ca una dintre ele să ajungă la polul sud lunar, după eșecul misiunii Luna-25 de anul trecut.

Însă China nu depinde neapărat de Rusia în efortul de a ajunge în curând pe Lună: planul este construcția unei baze selenare undeva la polul sud lunar, zonă spre care se îndreaptă și misiunile Artemis. Cine va ajunge acolo prima dată? În prezent, China nu este favorită și șansele cele mai mari le au participanții la programul Artemis, dar este imposibil de spus cum vor evolua lucrurile în următorii ani.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro