Circovii de vară – Vechea sărbătoare în care forțele diavolești puteau aduce grindina și focul în gospodării

​În vremuri îndepărtate oamenii țineau la mijloc de iulie o sărbătoare păgână de trei zile denumită „Circovii de vară” sau „Circovii Mărinei”. Circovii sunt năprasnice divinități meteorologice despre care se credea că ar fi răspunzătoare de manifestările violente ale naturii (vârtejuri, grindină, trăsnete). Pentru a le îmbuna, oamenii nu munceau în acele zile.

Singura activitate permisă era culegerea de tulpini de pelin și peliniță, pentru confecționarea măturilor.

Iulie este numită popular și luna lui Cuptor din cauza căldurilor mari, dar iulie este luna în care se coc și se recoltează lanurile de grâu. Cum succesul recoltei depinde de diverse fenomene meteo ce pot fi potrivnice – grindină, furtuni, secetă, dar și inundații – oamenii au încercat prin diverse moduri să micșoreze pe cât posibil efectele negative ale acestor fenomene, iar superstițiile aveau un rol de frunte.

Ce sunt Circovii de vară? Este o sărbătoare veche care în mod sigur nu era ținută pe scară largă și nici în toate zonele. În plus, cum iulie era luna secerișului și a multor alte munci prin gospodărie, era greu ca țăranii să nu muncească trei zile încheiate.

Sunt două „seturi” de Circovi, cei de iarnă (care aduceau viscole) și cei de vară, acesta fiind un lucru special, fiindcă vorbim despre o sărbătoare ce are o simetrie între iarnă și vară.

Circovii de Vară sunt la jumătate de iulie, sărbătoarea ținea trei zile, iar intervalele diferă, unele cărți menționând perioada 15-17 iulie, iar altele, 16-18 iulie. Sărbătoarea mai este numită Circovii Mărinei/Marinei/Măriei.

Sezonul estival are o particularitate când este vorba despre calendarul popular: sărbători mărunte sunt grupate în cicluri care durează mai multe zile. Așa este și cazul „circovilor”.

Oamenii se temeau de acești „circovi” care erau învinuiți și de pagubele aduse turmelor de vite de către lupi și urși, dar se credea că pot aduce grindina peste holde și incendii în gospodărie.

Se credea că circovii pot provoca și o boală neuropsihică denumită popular „Luatul din Circovi” sau „Lovitul din Circovi”. Pentru ca oamenii să câștige bunăvoința acestor forțe diavolești, erau aplicate restricții severe de muncă în acele zile.

Circovii de vară sunt plasați la mijlocul verii pastorale (așa cum socoteau anotimpurile pe vremuri crescătorii de vite și agricultorii).

Circovii de Iarnă țin trei zile (15-17 ianuarie) și marchează miezul Iernii Pastorale, iarnă care începe la Sf Dumitru (26 octombrie) și se încheie la Sf Gheorghe (23 aprilie).

S-a încercat și găsirea unei etimologii pentru cuvântul „circov”, o variantă fiind čerkovnei („ecleziastic” în slavonă).

O parte consistentă din informațiile din acest articol sunt din cartea Calendarul țăranului român – Zile și mituri, scrisă de Ion Ghinoiu.

Sursa foto: Dreamstime.com