CJUE: Plafonarea prețurilor la alimente, măsura luată de Ungaria în 2022, contravine legislației UE / România a luat o decizie similară în 2023

Legislația maghiară care impune comercianților să ofere spre vânzare anumite produse agricole la un preț fix și în cantități predeterminate este contrară legislației UE, arată o decizie publicată joi de Curtea Europeană de Justiție.

În februarie 2022, în contextul pandemiei de Covid-19, Ungaria a reglementat, prin Hotărâre de Guvern, comercializarea a șase produse de bază (anumite tipuri de zahăr, făină de grâu, ulei de floarea soarelui, carne de porc, carne de pasăre și lapte).

Din noiembrie 2022, ca urmare a războiului din Ucraina, decretul a fost modificat și alte două produse au fost adăugate pe listă, și anume ouă și cartofi. Acea hotărâre a guvernului a rămas în vigoare până la 31 iulie 2023.

În mai 2023, autoritățile maghiare au aplicat o amendă retailerului SPAR Ungaria după ce au constatat că, într-unul dintre magazinele sale, acesta nu a respectat cantitățile zilnice din produsele menționate în decret.

SPAR a introdus o acțiune la Înalta Curte din Szeged (Ungaria) pentru a solicita anularea deciziei autorităților.

Întrucât existau îndoieli cu privire la compatibilitatea Hotărârii Guvernului cu principiul liberei stabiliri a prețurilor de vânzare ale produselor agricole pe baza concurenței, s-a solicitat Curții de Justiție să se pronunțe cu titlu preliminar.

Curtea reține că Hotărârea Guvernului subminează concurența loială. Obligația de a oferi spre vânzare produse agricole la prețuri reglementate și în cantități specifice îi împiedică pe comercianți să își stabilească liber prețurile de vânzare și cantitățile pe care doresc să le vândă pe baza unor considerente economice.

Curtea Europeană de Justiție a examinat argumentul Ungariei potrivit căruia această restricție este justificată de obiectivele de combatere a inflației și de protejare a consumatorilor defavorizați și pentru a le asigura accesul la produse alimentare de bază la prețuri accesibile.

Curtea constată că, chiar dacă Hotărârea Guvernului atacată ar fi adecvată pentru realizarea acestor obiective, măsurile pe care le-a luat nu sunt proporționale. Subminarea liberului acces al comercianților la piață în condiții de concurență efectivă și perturbarea întregului lanț de aprovizionare cauzată de prețurile și cantitățile reglementate impuse acelor comercianți depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite prin decretul guvernamental.