Când îi spui unui român că e bogat, râde. În ce capcană riști să pici, dacă te compari mereu cu suedezii sau germanii
Când Olof Gränström s-a urcat, în mai 2023, pe scena Ateneului Român și a prezentat un grafic cu evoluția spectaculoasă a nivelului de trai din România, în sală s-a răspândit un murmur. „Aici sunteți acum. Sunteți una dintre cele mai bogate țări din lume”, a tras linie suedezul, când animația a ajuns cu datele în prezent. Sala a râs – nu în hohote, ci politicos, cum râzi la gluma fără haz a unui musafir.
Pe parcursul prelegerii lui, Gränström, analist specializat în interpretarea datelor, a tot arătat statistici despre evoluția României pe diverși indicatori. În mare, evoluții foarte bune. A mai încercat de câteva ori să-și convingă audiența că e bogată. Nu a reușit.
I se întâmplă des. Olof Gränström lucrează cu statistici, grafice și tabele de-o viață. Le adună, le procesează și pe urmă creează povești pe care să le spună oamenilor, pentru a le explica felul în care stau lucrurile în țările lor și în lume. Face asta și pentru a arăta de ce, foarte des, nu citim corect realitatea din jurul nostru.
E o misiune din ce în ce mai necesară, într-o lume confruntată cu o inflație de informație și de date, ceea ce face ca informația, cândva extrem de prețioasă, să fie o monedă de schimb tot mai slabă. Problema devine cum să gestionăm acest surplus, pentru a putea înțelege în continuare cum stau lucrurile în lume.
INTERVIURILE HotNews.ro