Coaliția de dreapta Fidesz-KDNP ar fi obținut două treimi din total mandate. Orban: Am obținut o victorie decisivă! 

Viktor Orbán ar putea obține al treilea mandat după ce coaliția de dreapta Fidesz-KDNP ar fi obținut două treimi din voturile maghiarilor, scrie presa maghiară și cea internațională. Rezultatele preliminare ale alegerilor din Ungaria arată că Fidesz-KDNPsunt pe punctul de a câștiga 133 de locuri, din 199.Într-un discurs scurt ținut în fața suporterilor săi, Orbán a vorbit despre victoria sa ca despre una ”decisivă”. Orbán a mai condus un guvern susținut de o coaliție condusă de Fidesz în perioada 1998-2002, înainte de a reveni la putere în 2010.

Partidele de opoziție s-au declarat dezamăgite de rezultatul votului, mai ales că în zona rurală a Ungariei, Fidesz a luat aproape toate voturile, Opoziția ne-existand practic deloc. Gábor Vona, liderul partidului Jobbik (extrema dreaptă), ocupantul locului secund în alegeri a anunțat că va demisiona luni. Gergely Karácsony, liderul socialist, și-a exprimat satisfacția cu privire la prezența masivă la vot, dar a declarat că partidul său trebuie să învețe câteva lecții în urma acestor alegeri.

Citiți și:

Cinci controverse cu privire la Viktor Orban

Liderul Partidului Socialist a demisionat, după înfrângerea în alegerile parlamentare

Liderul Jobbik, Vona Gabor, demisionează în urma înfrângerii partidului său în alegerile parlamentare

Kelemen Hunor îl felicită pe Viktor Orban pentru victoria în alegerile legislative din Ungaria

Înalt oficial polonez: Victoria lui Orban, o confirmare a politicii de emancipare a Europei Centrale

Viktor Orban, considerat de unii un autocrat iar de alţii un erou, a schimbat profund Ungaria şi a polarizat ţara în jurul persoanei sale, potrivit AFP

Ungurii „vor în continuare să fie stăpânii propriului destin”, iar „un erou ungur este cel care triumfă în destinul său”, a proclamat Orban în cursul ceremoniilor de marcare a revoltei faţă de regimul Habsburgilor, în 1848.

Viktor Orban, în vârstă de 55 de ani, acaparează scena politică a Ungariei, de pe care se pare că nu poate să fie detronat de niciunul dintre adversari, indiferent că aceștia provin din interiorul partidului său ori din rândul opoziţiei.

Orban, care are o anumită charismă şi care este scos în evidenţă de adversarii săi de stânga mai degrabă „anoşti”, este în primul rând „un veritabil zoon politikon” care nu suportă nici înfrângerea şi nici să fie contestat, subliniază Laszlo Lengyel, un politolog de la Institutul pentru Cercetare Financiară şi Politică de la Budapesta.

Pasionat de fotbal, căsătorit şi tatăl a cinci copii, el a polarizat societatea după prăbuşirea comunismului, reducând în mod drastic spaţiul de dezbatere. Fidesz şi-a însuşit simbolurile naţionale, iar oricine vorbeşte împotriva partidului este acuzat de trădarea ţării.

Ajuns premier la vârsta de 35 de ani, în 1998, Orban a revenit la putere în 2010, avid de revanşă după opt ani de regim de stânga. Un fost disident liberal anticomunist – discursurile împotriva regimului pe care le-a susţinut la sfârşitul anilor ’80 l-au făcut celebru -, lui Orban îi place să vorbească în numele „poporului” sau „naţiunii”.

El se prezintă drept un opozant fervent al globalizării. Îi place să vorbească despre sfârşitul „erei bancherilor Occidentului” în favoarea creşterii puterii Asiei.

În decurs de patru ani, şi-a consolidat puterea într-un adevărat marş forţat, plasându-şi susţinătorii loiali la conducerea tuturor instituţiilor publice care puteau, mai înainte, să servească pe post de „frână”, să modereze sau să contrabalanseze puterea, şi anume la Curtea Constituţională, Parchetul General, Curtea de Conturi, Comisia Electorală, Autoritatea pentru presă, Oficiul Concurenţei sau Banca centrală (MNB).

Criticile formulate de către Uniunea Europeană (UE) sau Statele Unite nu l-au împiedicat să-şi atingă scopurile mai mult decât manifestaţiile uriaşe ale unor organizaţii nonguvernamentale (ONG) care au avut loc după „reformarea” presei – denunţată ca „liberticidă”.