Colonoscopie și gastroscopie după 45 de ani: cui sunt recomandate, cum te pregătești și dacă dor cu adevărat, explică doi gastroenterologi Regina Maria

Nu sunt dureroase, dar pot crea disconfort, motiv pentru care atunci când le putem ocoli, o facem. Doar că, nu putem prea mult. Atât gastroscopia, cât și colonoscopia, sunt proceduri medicale esențiale în investigarea sănătății tractului digestiv, superior și inferior. Dacă nu intrăm în categoria de populație cu riscuri mari, aceste investigații ar trebui făcute în scop de screening începând de la vârsta de 45 de ani. Doi medici specialiști gastroenterologi la Spitalul Puls din Târgu-Mureș, parte din Rețeaua de Sănătate Regina Maria – dr. Ancuța Man și dr. Ioana Bernatchi – explică în ce constau aceste proceduri, cui sunt recomandate și ce posibilități există pentru a le face.

Incidența cancerului de colon este în creștere la nivel mondial și în România. Datele Agenției Internaționale de Cercetare în Cancer din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății arată că acest tip de cancer este al treilea cel mai frecvent la nivel mondial cu 2 milioane de cazuri noi și pe locul al doilea la decese – 900.000, în fiecare an. În România, potrivit Profilului de țară 2025 privind cancerul al OECD, numărul cancerelor de colon  depistate a fost de peste 13.500 de noi cazuri. În același an, au fost înregistrate peste 7.300 de decese.

Colonoscopia, investigația intestinului gros

Și asta în ciuda faptului că există metode foarte eficiente de screening care ar putea reduce numărul deceselor prin această boală oncologică. Dintre acestea, colonoscopia este considerată standardul de aur în identificarea precoce a cancerului de colon și de rect. Iar depistate din timp, mai mult de 90% din cancerele de colon sunt vindecabile.

„Colonoscopia este o investigație care permite examinarea intestinului gros, cu ajutorul unui tub flexibil care are atașată o cameră video în capăt cu o rezoluție înaltă. Astfel, putem examina întreaga mucoasă a colonului, putem identifica leziunile inflamatorii, polipii, diversele patologii la nivelul colonului”, explică dr. Ancuța Man, medic specialist gastroenterolog la Spitalul Puls din Târgu-Mureș. Pentru că, în timp, unele dintre aceste leziuni s-ar putea transforma în cancer.

Una dintre întrebările pe care le primește des la cabinet, subliniază dr. Ancuța Man, este aceea dacă investigația este una dureroasă: „Nu este dureroasă. Poate fi neplăcută, dar disconfortul este minim. Pacientul poate să simtă balonare, iar în cazul în care totuși vrea să evite experiența unei colonoscopii, se poate face și sedare. Aceasta este făcută de medicul anestezist, sub supraveghere i se induce pacientului un somn profund astfel încât el să nu simtă nimic”.

Screening de la 45 de ani

Ghidurile medicale internaționale recomandă colonoscopia ca test de screening pentru persoanele trecute de vârsta de 45 de ani și care se încadrează la risc mediu. Acolo unde apar simptome însă, indicația se poate schimba, atrage atenția dr. Ancuța Man. Adică, la acei pacienți, indiferent de vârstă, la care apar sângerări, o scădere ponderală importantă, dureri abdominale sau care au tulburări de tranzit. „În aceste situații, pacientul trebuie să se adreseze imediat medicului gastroenterolog pentru efectuarea colonoscopiei”, invită medicul specialist gastroenterolog.

Și mai există o categorie importantă de persoane pentru care colonoscopia este recomandată în scop de screening înainte de vârsta de 45 de ani. Este vorba despre acele persoane care au în familie rude de gradul I diagnosticate cu cancer de colon. „La aceste persoane, recomandarea pentru colonoscopie începe de la vârsta de 35 de ani, tocmai pentru a evita complicațiile”, completează dr. Ancuța Man.

Potrivit health.harvard.edu, screening-ul prin colonoscopie ar trebui să înceapă mai devreme și la persoanele cu istoric familial de boală inflamatorie intestinală sau anumite sindroame ereditare, inclusiv polipoză adenomatoasă familială. De asemenea, se recomandă efectuarea acestei investigații la intervale mai scurte pentru orice persoană cu cancer în evoluție sau căreia i-a fost extirpat un polip precanceros.

„Pregătirea pentru colonoscopie nu este complicată”

Sunt câteva lucruri pe care o persoană care se pregătește să facă o colonoscopie trebuie să le știe. „Pregătirea nu este complicată, dar este importantă în tot acest demers al efectuării investigației. În primul rând, pacientul trebuie să țină o dietă cu câteva zile înainte. Aceasta înseamnă că trebuie să evite fibrele vegetale, sâmburii, cojile, tocmai pentru a permite o vizualizare mai bună a mucoasei colonului. Pe lângă dietă, cu o zi înainte de efectuarea colonoscopiei, se recomandă să se facă o pregătire cu o soluție cu efect laxativ care să curețe colonul, astfel încât noi, în timpul investigației, să avem un colon curat și să vedem toate eventualele leziuni”, explică dr. Man.

Nu de puține ori se întâmplă ca, în timpul colonoscopiei, medicii să descopere polipi colonici. „Dacă în timpul colonoscopiei identificăm vreun polip, ne folosim de criterii macroscopice pentru a-l defini, a-l încadra într-o categorie. Ulterior, decidem la fața locului dacă îl rezecăm sau îl biopsiem. În această ultimă situație, proba respectivă se trimite la laboratorul de anatomie patologică unde este examinată microscopic”, explică medicul.  

Din păcate, adaugă dr. Man, cea mai des întâlnită categorie de pacienți este cea asimptomatică. „Ceea ce ar trebui înțeles este că orice persoană de 45 de ani și peste ar trebui să-și facă o colonoscopie de screening. Vorbim despre populația generală, încă o dată, adică aceea care nu are simptome”, conchide medicul.

Gastroscopia nu doare, dar poate fi inconfortabilă

La nivelul tubului digestiv superior, gastroscopia este o investigație care aduce informații valoroase despre starea de sănătate la acest nivel. Dr. Ioana Bernatchi, medic specialist gastroenterolog la Spitalul Puls din Târgu-Mureș, explică pentru cine este indicată această investigație: „Gastroscopia este procedura endoscopică care permite medicului să evalueze mucoasa de la nivelul tractului digestiv superior – esofag, stomac și prima porțiune a intestinului subțire. Procedura este indicată atunci când pacientul are arsuri sau dureri persistente la nivelul etajului abdominal superior sau în spatele pieptului, atunci când are dificultate la înghițire sau scădere ponderală importantă. Totodată, este indicată pentru investigarea unor sindroame anemice, atunci când există suspiciunea prezenței unor ulcere gastrice sau duodenale și, nu în cele din urmă, atunci când vrem să monitorizăm endoscopic unele leziuni precanceroase”.

Medicul mai spune că prima și cea mai frecventă întrebare venită de la pacienți este legată de durere: „Pacienții vor să știe dacă procedura doare. Nu doare, însă, în funcție de experiența fiecăruia poate fi destul de neplăcută”, mai spune medicul.

O altă întrebare venită de la pacienți este legată de durata investigației: „Investigația durează, în general, între 5 și 15 minute. Se realizează prin introducerea atentă a endoscopului prin cavitatea bucală spre esofag, stomac și duoden. Endoscopul este un tub flexibil și subțire, prevăzut cu o cameră video în vârf, care permite medicului să examineze mucoasa tubului digestiv superior. Tubul nu blochează respirația, aerul circulă liber pe lângă el. În funcție de preferința pacientului, cât și de indicația medicală, gastroscopia se poate efectua cu anestezie locală sau cu sedare intravenoasă, ceea ce crește gradul de confort al pacientului”, mai spune dr. Ioana Bernatchi.

La fel ca și la colonoscopie, este nevoie de o minimă pregătire a pacientului înainte de examinare care să faciliteze obținerea unor rezultate concludente: „Este important ca pacientul să nu consume alimente sau lichide cu 6-8 ore înaintea investigației. De asemenea, medicul trebuie informat despre afecțiunile asociate, tratamentele urmate la domiciliu, în special cele anticoagulante, despre alergii. Toate acestea sunt necesare pentru efectuarea procedurii în siguranță, cât și pentru obținerea unor rezultate cât mai precise. În situația în care examinarea se face cu sedare intravenoasă sunt și niște recomandări în plus din partea medicului anestezist – dacă au existat incidente în prealabil sau alergii legate de substanțele medicamentoase anestezice”, completează medicul specialist gastroenterolog.

Rezultate preliminarii, discutate pe loc

Sunt pacienți care urmează procedura fără niciun fel de sedare și declară că experiența a fost rezonabilă sau chiar acceptabilă, adaugă medicul: „Dar sunt și pacienți care nu tolerează absolut deloc procedura și acolo indicația este de sedare”.

Totodată, este important ca pacientul să se știe că rezultatele preliminarii pot fi discutate cu medicul gastroenterolog imediat după finalizarea procedurii, chiar dacă rezultatele biopsiei pot să mai dureze câteva zile. Pentru că și aici, la fel ca și la colonoscopie, dacă medicul depistează pe traiectul digestiv formațiuni sau leziuni care trebuie investigate, ele vor fi investigate. „Dacă în timpul gastroscopiei se identifică polipi, ulcere sau alte leziuni, primul pas este evaluarea. Următorul pas este biopsia – dacă este necesară – și apoi, tratamentul țintit. Încercăm să-l adaptăm cel puțin empiric până la rezultatul histopatologic și apoi să mergem cât mai țintit”, explică dr. Ioana Bernatchi.

În cazul în care pacientul necesită reevaluarea endoscopică sau alte manevre terapeutice, acestea se discută după ce vine rezultatul histopatologic.

Gastroscopia este o procedură sigură, cu riscuri minime, efectuată zilnic în centre medicale din întreaga lume. Totuși, nu este lipsită de riscuri. „Foarte rar, pot apărea disconfort în gât sau senzație de răgușeală temporară; sângerare minoră după prelevarea biopsiilor; perforații ale tubului digestiv – mai frecvente în cazul în care se efectuează manevre terapeutice – somnolență, amețeală în urma sedării”, enumeră medicul.

Însă, adaugă specialistul, beneficiile diagnosticului precoce și ale tratamentului depășesc cu mult aceste riscuri reduse.

Gastroscopia, standardul de aur în depistarea cancerelor

Gastroscopia este totodată standardul de aur în depistarea cancerelor la nivelul stomacului și a tractului digestiv superior. Potrivit Johns Hopkins Medicine, pentru că, în faze incipiente, nu are simptome, gastroscopia îi ajută pe medici să facă screening la acele persoane cu risc înalt de a dezvolta această boală oncologică și a o putea diagnostica precoce. 

Cancerul de stomac este al cincilea cel mai comun tip de cancer și al patrulea în topul deceselor prin boală oncologică cu 960.000 de noi cazuri în fiecare an, la nivel mondial și 660.000 de decese, conform World Cancer Research Fund.

Cancerul gastric este mai frecvent la persoanele în vârstă, arată datele American Cancer Society. Vârsta medie a persoanelor la momentul diagnosticării este de 68 de ani. Aproximativ 6 din 10 persoane diagnosticate cu cancer la stomac în fiecare an au 65 de ani sau mai mult, potrivit sursei mai sus citate.

Cele mai multe cazuri: gastrite și ulcere

Însă nu cancerul gastric este cea mai frecventă patologie descoperită la cabinet în urma gastroscopiei: „Majoritatea cazurilor pe care le avem sunt gastrite și ulcere, ambele tratabile”, subliniază dr. Ioana Bernatchi.    

Dar pentru a primi tratament, pacienții trebuie să-și învingă temerile și să vină să facă investigația: „Este firesc să existe emoții, rețineri, înaintea unei investigații. Însă, pacientul trebuie să știe că gastroscopia este una dintre cele mai valoroase metode de diagnostic în gastroenterologie. Procedura este rapidă și sigură și poate identifica din timp afecțiuni care, descoperite precoce se tratează mult mai ușor. Le recomand pacienților să discute deschis cu medicul lor despre orice nelămurire și să nu amâne investigația atunci când aceasta este indicată, deoarece un diagnostic corect și pus la timp permite, în multe cazuri, un tratament mai eficient și un prognostic mai bun”, conchide medicul gastroenterolog.

Articol susținut de Regina Maria