Comerțul cu amănuntul își reduce motoarele. De ce e asta un motiv de bucurie

Comerțul cu amănuntul dă semne de încetinire, potrivit unui comunicat transmis luni de Statistică. Au crescut vânzările la medicamente, la produse electrice (lumea își cumpără cel mai probabil aparate care să consume mai puțin), cele online, dar viteza de creștere e mai redusă. Vânzările de carburanți au scăzut.

Comerțul cu amănuntul a fost principala componentă a PIB-ului până recent. Partea proastă era că ceea ce cumpăram noi era produs în afara țării. Când România mai avea industrie, orice leu pe care -l dădeai pentru o pereche de ciorapi produși de o companie din România se constituia venit al acelei fabrici care, cu leul dat de tine și de alții, angaja mai mulți muncitori și putea să dezvolte noi secții de producție. Astăzi se întâmplă același lucru, doar că la o fabrică din străinătate.

Multe dintre bunurile de consum pe care le cumpărăm sunt importate. Dacă cumperi o cămașă sau un televizor, stimulezi locurile de muncă în producție în China, sau în cel mai bun caz într-o țară europeană.

Acest lucru este valabil în întreaga economie, dar un exemplu util este industria de îmbrăcăminte sau îmbrăcăminte (unde creșterile de vânzări din ianuarie s-au dublat, potrivit Statisticii). Industria textilă de la noi plătește printre cele mai mici salarii și se luptă pentru supraviețuire. Și atunci unde s-au dus banii? Răspuns: la fabricile din China și din alte părți ale lumii care produc haine pentru piața din România.

Și nu vorbim doar despre haine, ci și despre alimente, mobilier, produse pharma etc. Pe scurt, consumăm din import.

Asta nu înseamnă că importurile sunt rele. Când cumperi un lucru din import, dacă e mai ieftin ca cel produs în România se cheamă că ai economisit niște bani pe care îi poți apoi folosi pentru a te îngriji mai bine. Doar că să ajungi să imporți lapte din China (cum face România), Polonia, Ungaria sau chiar Norvegia, spune mult despre potențialul economiei noastre.