Comisia de Prognoză menţine la 2,8% estimarea de creştere a economiei în acest an, dar reduce la 7,4% estimarea de inflaţie

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere la 7,4%, de la 8%, estimarea de inflaţie pentru finalul acestui an, pe fondul unei reduceri mai ample decât s-a prevăzut a cotaţiilor internaţionale pentru petrol şi pentru bunurile energetice.

„Reducerea mai amplă a cotaţiilor internaţionale pentru petrol ca şi pentru bunurile energetice decât s-a anticipat anterior a impus o corecţie descendentă, vizibilă în special pentru inflaţia de la sfârşitul anului 2023. Astfel, estimarea creşterii preţurilor de consum în decembrie 2023 faţă de decembrie 2022 s-a redus cu 0,6 puncte procentuale, de la 8,0% la 7,4% (modificarea mediei anuale este nesemnificativă, de 0,1 puncte procentuale). În perspectivă, prognozele se menţin, excepţie făcând anul 2024 unde apar influenţele statistice din corecţiile rezultate pentru anul curent”, se arată în Prognoza pe termen mediu 2023-2026, varianta de primavară.

Deficitul de cont curent a fost estimat a se corecta în anul curent cu 0,4 puncte procentuale, în principal ca urmare a reducerii deficitului balanţei comerciale a bunurilor, cât şi majorării excedentului pentru soldul serviciilor.

Scenariul de primăvară menţine neschimbate estimările din versiunile de toamnă 2022 şi iarnă 2023 asupra evoluţiei produsului intern brut, operând ajustări descendente în ceea ce priveşte inflaţia pentru anul curent şi la nivelul anului următor.

Potrivit CNSP, avansul economic prevăzut pentru anul 2023, de 2,8%, este considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor.

Per ansamblu, construcţiile şi serviciile vor performa în anul curent, având creşteri revizuite ascendent comparativ cu prognoza anterioară (+0,8 respectiv +0,4 puncte procentuale), însă aportul pozitiv al acestora va fi diminuat de industrie, afectată de disfuncţionalităţi în lanţurile de aprovizionare şi de o cerere externă moderată.

„De remarcat dinamismul lucrărilor de construcţii pentru care se estimează o creştere a VAB (valoare adăugată brută, n.r.) cu 7%, susţinută în special de componenta construcţiilor inginereşti stimulată de absorbţia fondurilor europene. Pentru agricultură se prognozează, în condiţii climatice favorabile acestui sector, o creştere cu 10,6%, după ce în anul anterior producţia s-a diminuat considerabil, pe fondul secetei pedologice”, se arată în documentul citat de Agerpres.

Pe de altă parte, activitatea din industrie se va restrânge sub impactul preţurilor încă ridicate la energie electrică şi gaze, sectoarele energointensive înregistrând şi în acest an contracţii de activitate. În acest context a fost operată o revizuire negativă a prognozei anterioare de 0,8 puncte procentuale, respectiv de la o creştere de 0,6% la o reducere cu 0,2% în scenariul actual.

Pe latura cererii, consumul privat va urmări o dinamică moderată (+2,7%), în linie cu estimările anterioare, în condiţiile în care efectul inflaţionist va fi mai intens în prima jumătate a anului. Pentru formarea brută de capital fix, luând în considerare dinamizarea lucrărilor de construcţii, rata de creştere a fost majorată la 6,8% (+0,6 puncte procentuale comparativ cu prognoza de iarnă 2023). Astfel, rata de investiţie va ajunge la 25,5% din PIB, asigurându-se premisele trecerii la un nou model evolutiv bazat pe investiţii, comentează CNSP.

Pe termen mediu, ritmul anual de creştere a produsului intern brut este estimat la 4,8% în intervalul 2024-2026, cu un vârf în anul 2025 de 5%.

Pe latura ofertei se aşteaptă ca sectorul industrial să intre într-un proces de redresare, odată cu atenuarea şocurilor, prevăzându-se un spor mediu anual de 4,4%.

„Atragerea şi utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene din PNRR şi Cadrul financiar multianual vor face din construcţii sectorul cel mai dinamic, cu un spor mediu anual de 9,2% şi unul dintre principalii susţinători ai dezvoltării economiei. Pentru servicii se prevede o creştere medieanuală de 4,6%, iar în evoluţia acestora un rol esenţial îl vor avea acele domenii cu valoare adăugată ridicată”, se arată în prognoza publicată de instituţia de specialitate.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix (+8,4%) va reprezenta factorul principal al dinamizării activităţii economice, având în vedere accelerarea investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare, cu finanţare din PNRR. Rezultatul se va concretiza într-o îmbunătăţire semnificativă a ratei de investiţie (peste 25% în PIB). Concomitent, consumul privat se aşteaptă să evolueze la o dinamică medie (+4,7%) inferioară celei a produsului intern brut.

Exportul net îşi va menţine contribuţia negativă pe întreg intervalul de prognoză, înregistrând o tendinţă de diminuare treptată, până la 0,5 puncte procentuale în anul 2026.

Potrivit CNSP, riscurile au devenit mai echilibrate în ultimele luni, dar incertitudinile induse de situaţia geopolitică tensionată vulnerabilizează perspectivele pe termen mediu, pe măsură ce economia globală se ajustează după şocurile din perioada 2020-2022 şi recentele tulburări din sectorul financiar. Predomină încă îngrijorările legate de recesiune, iar inflaţia se poate dovedi a fi mai persistentă decât aşteptările, determinând continuarea înăspririi politicii monetare.

„O escaladare a războiul din Ucraina ar putea declanşa reînnoirea crizei energetice în Europa deşi riscul aprovizionării cu energie este unul redus. O eventuală segmentare a pieţelor financiare, comerciale şi de mărfuri în blocurile regionale ar putea duce la un nou val de întreruperi de producţie şi la preţuri mai mari pentru mărfurile comercializate la nivel global, cu efecte de propagare globale prin lanţurile de aprovizionare”, subliniază Prognoza de primăvară.