Comisia Europeană a aprobat modificarea PNRR, care include un capitol privind REPowerEU / Mai mulți bani pentru energia verde și tranziția digitală

Comisia Europeană a aprobat marți planul de redresare și reziliență (PNRR) modificat al României, care include un capitol privind REPowerEU. Finanțarea oferită se ridică în prezent la 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi și 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), planul cuprinzând 66 de reforme și 111 investiții, se arată într-un comunicat al Comisiei.

REPowerEU vizează investiții în energia verde, promovarea eficienței energetice a clădirilor, precum și recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul producerii energiei regenerabile.

Bani pentru energia verde

România a solicitat transferul cotei sale din rezerva de ajustare la Brexit către plan, în conformitate cu Regulamentul REPowerEU. Comisia Europeană arată că aceste fonduri, care se adaugă la alocarea pentru România sub formă de granturi din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) și REPowerEU (12,1 miliarde EUR și, respectiv, 1,4 miliarde EUR), precum și la împrumuturile acordate în cadrul MRR (14,9 miliarde EUR), aduc valoarea finanțării în cadrul planului modificat la 28,5 miliarde euro.

Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția către energia verde, alocând 44,1% (în creștere față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice.

Capitolul privind REPowerEU include două noi reforme. Una dintre reforme introduce un cadru juridic pentru utilizarea terenurilor neproductive sau degradate aflate în proprietatea statului pentru producerea de energie verde.

Cealaltă reformă instituie ghișee unice care să le furnizeze prosumatorilor servicii de consiliere pentru renovările vizând eficiența energetică și pentru producerea de energie din surse regenerabile.

Cele șapte investiții din capitolul privind REPowerEU au ca scop accelerarea utilizării surselor regenerabile de energie și a ritmului renovărilor vizând eficiența energetică, precum și recalificarea forței de muncă în vederea dobândirii de competențe verzi.

Bani pentru tranziția digitală

Planul revizuit al României are în vedere și tranziția digitală și alocă 21,8% (în creștere față de 20,5% în planul inițial). Acesta prevede dezvoltarea infrastructurii și digitalizarea unor sectoare specifice, cum ar fi sănătatea, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și protecția socială, transporturile, educația, fiscalitatea, cultura, sistemul judiciar și serviciile de mediu.

Capitolul privind REPowerEU cuprinde o reformă și două subinvestiții legate de digitalizarea autorităților publice, oferind noi soluții și echipamente digitale. Acestea au ca scop optimizarea rețelei de comunicații, crearea unui centru de date și limitarea riscului de atacuri cibernetice asupra infrastructurii operatorului de sistem de transport de energie electrică.

Printre noile măsuri se numără scheme de vouchere pentru a accelera utilizarea surselor regenerabile de energie și pentru a îmbunătăți eficiența energetică a gospodăriilor, cu un accent deosebit pe gospodăriile vulnerabile, formarea pentru dobândirea de competențe în domeniul energiei verzi și accelerarea producerii de energie verde.

Pașii următori

Consiliul are acum la dispoziție patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei. După ce Consiliul va aproba planul, România va primi 288 de milioane EUR sub formă de prefinanțare din fondurile REPowerEU.

În cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, România a primit până acum 9,06 miliarde euro, și anume 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare în luna decembrie 2021, reprezentând 13% din alocarea financiară inițială, 1,9 miliarde EUR sub formă de prefinanțare în luna ianuarie 2022, reprezentând 13% din alocarea acordată ca împrumut, o primă plată de 2,6 miliarde EUR în luna octombrie 2022 și o a doua plată de 2,76 miliarde EUR în luna septembrie 2023.

Comisia va autoriza noi plăți cu condiția atingerii la nivel satisfăcător a jaloanelor și a țintelor stabilite în planul revizuit de redresare și reziliență al României, care să reflecte progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.