Comisia Europeana a solicitat o prezentare mai ampla a proiectului de 500 milioane euro – eRomania. Oficialii MCSI spun ca e un semnal pozitiv

Autoritatile romane au trimis miercuri catre Comisia Europeana o scrisoare cu detalii despre proiectul eRomania, ca urmare a aprecierii acestui demers guvernamental de catre comisarul european pentru agenda media Neelie Kroes, care a propus o prezentare mai ampla a strategiei eRomania, precizeaza ministerul Comunicatiilor. Scrisoarea contine detalii tehnice, care nu sunt expuse nici in Hotararea de Guvern a acestei strategii publicate miercuri in Monitorul Oficial. Toma Campeanu, seful echipei eRomania sustine ca solicitarea nu este altceva decat un semnal pozitiv.

Solicitarea vine in urma intalnirii bilaterale dintre Gabriel Sandu, ministrul roman al telecomunicatiilor si Neelie Kroes, comisarul european pentru agenda media care a avut loc luna trecuta, in care s-au discutat atat teme de e-government dar si aspecte legate de procedurile de infringement deschise impotriva Romaniei pentru probleme pe piata telecom. Potrivit anuntului ministerului, cererea a venit ca urmare a aprecierii aratate de comisarul european pentru acest proiect. De notat ca scrisoarea contine detalii din planul tehnic care nu sunt prezente nici in Hotararea de Guvern privind strategia eRomania publicata miercuri in Monitorul Oficial.

Mai precis, in scrisoare au fost expuse cele trei tipuri de servicii urmarite prin e-Romania:

• electronice (ex: infiintarea de firme, avize de constructie, schimbarea adresei, plata taxelor si impozitelor);
• de informare on-line (ex: transport, justitie, agricultura, turism);
• suport (ex: interoperabilitate, autentificare, Punct Unic de Contact, facturare electronica).

dar si altele apartinand unui plan tehnic, neregasit in Hotararea de Guvern, despre care partial s-au oferit informatii recent pe Money.ro, precum:

• Platforma unica de autentificare, prin care se va realiza autentificarea unica si securizata a cetațenilor, a jucatorilor din mediul de business si a functionarilor in cadrul solutiilor de e-guvernare.
• Motorul tranzactional si harta traseelor, care vor permite transferarea automata a cererilor cetatenilor catre toate institutiile responsabile, eficientizand relatia intre cetateni si institutiile statului.
• Registrele Unice Nationale (registrul persoanelor fizice si juridice, registrul proprietatilor, registrul responsabilitatilor institutiilor publice etc) si sistemelor operative de la nivelul fiecarei institutii, prin care solicitarile transmise de cetateni vor fi soluționate intern, intr-o maniera standardizata si eficienta.

De ce nu este facut public planul tehnic al proiectului eRomania?

Lipsa unui plan tehnic public al acestui proiect a fost semnalata de mai multe voci din piata. Astfel, contactat pe acest subiect de Money.ro, Varujan Pambuccian, fostul sef al Comisiei pentru IT&C a Camerei Deputatilor, a precizat ca „in afara unui proiect de intentie de 5 pagini care i-a fost inaintat anul trecut, nu a vazut nimic referitor la eRomania.

“E foarte ciudat ca s-au facut licitatii fara sa vorbim despre ele. Nici acum nu stiu care e arhitectura sistemului. Eu am vazut un proiect de 5 pagini, de intentie, acum un an si de atunci nu am mai vazut nimic. Iar acest proiect este o chestie-mamut pe care ori o faci foarte bine proiectata ori, daca nu, ajungi exact in ceea ce am ajuns cu toate celelalte. O sa avem inca un proiect ratat”, a spus acesta.

Sorin Mindrutescu, presedinte al Camerei de Comert Americane (AmCham) si CEO Oracle Romania, declara la inceputul acestei luni ca ii este imposibil sa comenteze daca este mica sau mare suma de 500 milioane de euro alocata pentru proiectul eRomania, in conditiile in care nu a vazut o defalcare a acestei sume.

• Seful echipei eRomania sustine ca solicitarea de la Bruxelles este un semnal pozitiv

Toma Campeanu, seful echipei eRomania sustine insa ca un plan tehnic exista.

„Strategia a continut elemente de interfata cetatean-administratie si nu si-a dorit sa prezinte planul tehnic. Desi nu l-am expus public, acesta exista si este viziunea noastra asupra modului cum ar trebui implementata strategia, plan realizat si in urma discutiilor cu expertii europeni si avand la baza alte modele internationale. O Hotarare de Guvern ar trebui in ansamblu sa contina drepturi si obligatii. Capitolul „cum trebuie indeplinite” apare de obicei in cadrul unor norme tehnice si metodologice care definesc procedurile si standardele ce trebuiesc folosite de toti actorii implicati in actul normativ”, a explicat pentru HotNews.ro, Toma Campeanu, seful echipei eRomania.

Cat despre solicitarea Comisiei Europene, acesta sustine ca nu este altceva decat un semnal pozitiv.

„Cand este ceva in neregula Comisia Europeana ia masuri. O astfel de solicitare vine cand se observa ca o tara face un pas mare intr-o anumita directie. Pentru noi este un semnal pozitiv. Solicitarea vine in contextul in care in ultima perioada am avut o serie de intalniri bilaterale si interministeriale in care am prezentat acest model de e-government care inglobeaza practici de succes europene.

Avem un motor tranzactional responsabil cu transmiterea automata pe trasee interinstitutionale a cererilor cetatenilor, care seamana mult cu sistemul national de e-government din Marea Britanie sau o harta a traseelor care descrie circuitele cererilor, instrument asemenator conceptual cu registrul responsabilitatilor din modelul ceh. Toate acestea au fost explicate si au trezit interes pentru ca reprezinta o constructie care preia din beneficiile altor modele, avand inclusiv o componenta autohtona”, a explicat Toma Campeanu.

• Structura finantarii pe componente si ani a proiectului eRomania – 2010-2013. Proiectul continua si dupa 2013

Structura finantare eRomania Foto: Hotnews

In Hotararea de Guvern publicata miercuri in Monitorul Oficial, fapt semnalat de catre juristul Bogdan Manolea pe blogul sau, se prezinta inclusiv structura finantarii acestui proiect in perioada 2010-2013. Potrivit datelor afisate, in fiecare an finantarea acestui proiect va fi realizata de fonduri nerambursabile UE si nu numai in proportie de circa 55%. Restul finantarii urmand sa se faca din bugetul central si local.

Documentul publicat in Monitorul Oficial mai precizeaza si faptul ca finantarea proiectului nu se va opri la anul 2013.

Astfel, in conditiile in care „(…) intreaga strategie este direect legata de furnizarea serviciilor publice, acestea avand o evolutie rapida, prin cresterea permanenta a gradului de dezvoltare, a gradului de acoperire, a vitezei de furnizare etc”, documentul precizeaza ca „strategia va fi revizuita continuu, dupa fiecare 12 luni pana in 2013, si la intervale de 2 ani dupa 2013.