Comisia Europeană: Ce n-a făcut Guvernul Cîțu și ce așteaptă de urgență de la Guvernul Ciucă

România este în procedura de deficit excesiv. În acest context, sunt anumite lucruri și măsuri pe care trebuie să le ia și să le facă Guvernul pentru a reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB până în 2024. Comisia Europeană a publicat cu o zi înainte de învestirea Guvernului Ciucă un raport cu privire la situația țării din punct de vedere bugetar. Ce trebuia făcut, ce nu am făcut și, mai nou, ce așteaptă de la noul Guvern (pe cea din urmă o vedeți la final).

Document Comisia Europeană cu privire la Procedura de deficit excesiv (click pentru a deschide)

Conform documentului, România a înaintat în 14 octombrie către Comisia Europeană un raport care menționa că „reducerea deficitului planificată pe termen mediu se va produce în principal prin măsuri pe partea de cheltuieli, în timp ce pe partea de venituri ele vor rămâne relativ constante ca pondere în PIB, neluând în considerare impactul reformelor și investițiilor cuprinse în PNRR”.

Cu toate acesta, spune Comisia, raportul (Guvernului Cîțu n.r.) nu specifică alte detalii despre strategia de consolidare pentru 2022 și după.

„Legat de asta, trebuie precizat că strategia fiscală pe termen mediu pentru perioada 2022-2025 pe care Guvernul trebuia să o întocmească și să o adopte în august este încă în așteptare”, spune Comisia Europeană.

Conform sursei citate, din iunie 2021 nu au existat acțiuni substanțiale pentru a asigura aplicarea deplină și eficientă a cadrului fiscal național.

• În special, actualizarea strategiei fiscale pe termen mediu, programată pentru august, nu a fost încă publicată.

Pe 14 octombrie, România a anunțat măsurile luate la recomandarea din iunie 2021.

• Autoritățile au confirmat că și-au luat angajamentul de a asigura corectarea deficitului excesiv, conform cerințelor Consiliului UE (le punem în partea a doua a textului n.r.). Cu toate acestea, raportul privind acțiunile luate conține doar măsurile adoptate în scopul respectării țintei de deficit pentru 2021.

Prognoza deficitului în viziunea Comisiei Europene

*este vorba despre metodologia europeană

Potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene, deficitul este așteptat să se ridice la 6,9% din PIB în 2022. Apoi se preconizează că va scădea la 6,3% în 2023 și se va crește ulterior la 6,8% în 2024. Aceste previziuni sunt în ipoteza în care nu s-ar lua anumite măsuri pentru 2022.

Îmbunătățirea deficitului în 2022 este determinată de creșterea veniturilor (în mare parte datorită creșterii economice, susținând veniturile din taxe și contribuții sociale), măsurilor fiscal-structurale din PNRR (reforma administrației și a taxelor) și eliminarea treptată a măsurilor de urgență.

Proiecția deficitului pentru 2021și 2022 ține cont și de măsurile de sprijinire a populației și firmelor în fața creșterii prețurilor la energie, care se preconizează că vor costa în total circa 0,2% din PIB (peste 2 miliarde lei n.r.) în cei doi ani.

Deficitul estimat în prognoza de toamnă a Comisiei este cu 0,7 puncte procentuale peste ținta recomandată de Consiliu.

Conform previziunilor de toamnă ale Comisiei pentru 2021, deficitul este de așteptat să se ridice la 8% din PIB în 2021, în ținta programată, în timp ce efortul fiscal este de așteptat să nu îndeplinească cerințele.

• În același timp, țintele pentru perioada 2022-2024 nu sunt de așteptat să fie îndeplinite fără modificarea politicii, indicând necesitatea unei strategii de consolidare și a unor măsuri corective corespunzătoare.

Ce recomanda Consiliul UE în vară

Consiliul recomanda în vară ca procedura de deficit excesiv să se termine cel târziu în 2024.

Astfel, acel document prevede că România trebuie să se încadreze în ținta de 8% din PIB deficit în 2021, 6,2% în 2022, 4,4% în 2023 și 2,9% în 2024, cu o creștere a cheltuielilor de 3,4% în 2021, 1,3% în 2022, 0,9% în 2023 și 0% în 2024.

„Măsurile de consolidare fiscală ar trebui să asigure o corecție durabilă într-un mod care să nu creeze probleme”, spune recomandarea Consiliului, care menționează că „orice câștig extraordinar ar trebui utilizat pentru a reduce deficitul”.