Comisia Europeana face apel la statele membre sa-si dezvolte industria, dar cere scaderea accelerata a emisiilor de gaze cu efect de sera

Comisia Europeana a lansat, miercuri, un apel la statele membre sa-si dezvolte industria, insa a propus un nou cadru al Uniunii Europene privind schimbarile climatice, care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera sub tintele asumate pana acum.

In noul Cadru al UE UE privind schimbarile climatice si energia pentru 2030, prezentat miercuri, Comisia Europeana propune reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) cu 40% sub nivelul din 1990, precum si un obiectiv obligatoriu de cel putin 27% la nivelul UE pentru energia regenerabila, a informat executivul european, intr-un comunicat.

Astfel, reducerea anuala a pragului maxim al emisiilor din sectoarele incluse in schema EU ETS – de certificate de emisii – ar creste de la 1,74%, cat este in prezent, la 2,2% dupa 2020.

Emisiile generate de sectoarele care nu sunt incluse in schema EU ETS ar trebui sa fie reduse cu 30% sub nivelul din 2005, iar acest efort ar fi repartizat in mod echitabil intre statele membre.

Comisia invita Consiliul UE si Parlamentul European sa convina, pana la sfarsitul anului 2014, asupra faptului ca UE ar trebui sa se angajeze la o reducere cu 40% la inceputul anului 2015 in cadrul negocierilor internationale privind un nou acord global in materie de schimbari climatice, ce urmeaza a fi incheiat la Paris la sfarsitul lui 2015.

Cadrul urmeaza sa fie analizat de Consiliul European in cadrul sesiunii de primavara din 20-21 martie.

Alte obiective privind mediul:

• Energia regenerabila. Va juca un rol-cheie in tranzitia catre un sistem energetic pe care Comisia il doreste „competitiv, sigur si durabil”. CE sustine ca un obiectiv obligatoriu la nivelul UE de cel putin 27% din totalul productiei de energie pentru regenerabila in 2030 aduce „beneficii semnificative” in ceea ce priveste balantele comerciale energetice, recurgerea la sursele de energie locale, locurile de munca si cresterea economica. Pentru aceasta, Comisia arata ca obiectivul trebuie sustinut de o abordare orientata intr-o mai mare masura spre piata, oferind conditii propice pentru tehnologiile emergente.
• „Un obiectiv la nivelul UE pentru energia regenerabila este necesar pentru a stimula continuitatea investitiilor in acest sector”, mai considera executivul european.
• Totusi, obiectivul pentru energia regenerabila nu ar fi transpus in obiective nationale prin intermediul legislatiei UE, acordandu-se astfel statelor membre flexibilitatea de a transforma sistemul lor energetic intr-un mod care este adaptat preferintelor si circumstantelor nationale.
• Realizarea obiectivului UE pentru energia regenerabila ar fi asigurata de noul sistem de guvernanta bazat pe planurile energetice nationale.
• Eficienta energetica. Rolul eficientei energetice in cadrul pentru 2030 va fi examinat ulterior intr-o revizuire a directivei privind eficienta energetica, care urmeaza sa se incheie mai tarziu in cursul acestui an. Comisia va analiza eventuala necesitate de modificare a directivei dupa finalizarea revizuirii. Planurile energetice nationale ale statelor membre vor trebui sa includa si eficienta energetica.
• Reforma schemei EU ETS (sistemul UE de trazactionare a emisiilor). Comisia propune stabilirea unei rezerve pentru stabilitatea pietei la inceputul urmatoarei perioade de comercializare a ETS in 2021. Rezerva ar permite atat abordarea surplusului de certificate de emisii care s-a acumulat in ultimii ani, cat si imbunatatirea rezistentei sistemului la socuri majore prin ajustarea automata a furnizarii de certificate care urmeaza sa fie scoase la licitatie. Crearea unei astfel de rezerve ￢ pe langa amanarea recent convenita a scoaterii la licitatie a 900 de milioane de certificate pana in 2019-2020 (back-load, concentrarea volumelor licitate catre sfarsitul etapei de tranzactionare) ￢ este sustinuta de o gama larga de parti interesate, arata Comisia. In temeiul legislatiei propuse miercuri, rezerva ar functiona integral conform unor norme predefinite care nu ar lasa nicio marja de apreciere Comisiei sau statelor membre in punerea sa in aplicare, precizeaza sursa citata.
• Energie competitiva si sigura, la preturi accesibile. Comisia propune o serie de indicatori-cheie pentru a evalua progresele inregistrate de-a lungul timpului si pentru a oferi o baza obiectiva pentru eventualele raspunsuri strategice. Acesti indicatori se refera, de exemplu, la diferentele in ceea ce priveste pretul energiei intre principalii parteneri comerciali, la diversificarea aprovizionarii si la recurgerea la sursele de energie locale, precum si la capacitatea de interconectare intre statele membre.
• Un nou sistem de guvernanta. Cadrul pentru 2030 propune un nou sistem de guvernanta bazat pe planuri nationale pentru o energie competitiva, sigura si durabila. Pe baza viitoarelor orientari elaborate de Comisie, aceste planuri vor fi concepute de catre statele membre in conformitate cu o abordare comuna, care ar urma sa asigure o mai mare securitate pentru investitori si o mai mare transparenta, sporind atat coerenta, cat si coordonarea si supravegherea la nivelul UE.     

CE catre statele-membre: Recunoasteti importanta industriei, cresteti productia

In schimb, executivul european a lansat tot miercuri un apel catre statele membre sa-si dezvolte industria si sa creasca ponderea productiei in PIB-ul UE de la 15,1% la 20% pana in anul 2020.

„Comisia Europeana invita statele membre sa recunoasca importanta vitala a industriei pentru crearea de locuri de munca si pentru generarea de crestere economica, precum si sa integreze problemele legate de competitivitatea industriala in toate domeniile de politica”, se arata intr-un comunicat al CE.

Apelul a fost facut printr-o comunicare, intitulata „Pentru o renastere industriala europeana”, adoptata miercuri.

Astfel, Comisia Europeana face apel la Consiliul UE si la Parlamentul European sa adopte propuneri referitoare la energie, transporturi, spatiu si retelele de comunicatii digitale, precum si sa puna in aplicare si sa asigure respectarea legislatiei destinate sa finalizeze piata interna.

„In plus, obiectivul modernizarii industriale trebuie urmarit prin investitii in inovare, utilizarea eficienta a resurselor, tehnologii noi, competente si acces la finantare, accelerate de utilizarea fondurilor UE dedicate acestor scopuri”, se arata in comunicatul CE.

Comisia sustine ca prin aceasta comunicare promoveaza o „Europa mai favorabila intreprinderilor prin actiuni destinate sa simplifice cadrul legislativ si sa amelioreze eficienta administratiei publice la nivel european, national si regional”.

Facilitarea accesului la pietele din tari terte prin armonizarea standardelor internationale, achizitii publice deschise, protectia brevetelor si diplomatie economica sunt alte aspecte-cheie ale comunicarii.

Antonio Tajani, vicepresedinte al Comisiei Europene responsabil cu industria si antreprenoriatul, a solicitat angajamente ferme nationale si comunitare pentru prioritizarea instrumentelor aflate la dispozitia statelor membre si institutiilor UE.

„Avem nevoie de angajamente ferme la nivel national si european pentru a asigura coerenta si prioritizarea tuturor instrumentelor aflate la dispozitia noastra. O strategie industriala trebuie sa includa multe alte sectoare, intrucat interconexiunile dintre acestea sunt tot mai numeroase, cu consecinte majore asupra succesului in domeniul industrial”, a spus Tajani.

Potrivit CE, rolul industriei in Europa depaseste cu mult sectorul productiei, incluzand aspecte diverse, de la materii prime si energie pana la servicii pentru intreprinderi (de exemplu servicii logistice), servicii pentru consumatori (de exemplu servicii postvanzare pentru bunuri de folosinta indelungata) sau turism.

Industria reprezinta peste 80% din exporturile, cercetarea si inovarea privata din Europa, ceea ce arata ca importanta industriei este mult mai mare decat s-ar putea deduce din simpla pondere a acesteia in PIB.

In industrie se regasesc aproape o patrime din locurile de munca din sectorul privat, fiind vorba de multe ori de lucratori foarte calificati, iar fiecare loc de munca suplimentar din sectorul de productie creeaza intre 0,5 si 2 posturi in alte sectoare.

„Cu toate acestea, contributia productiei la PIB al UE, care se ridica la 15,1% in vara lui 2013, a continuat sa scada si este departe de tinta de 20% pentru anul 2020, propusa de Comisie in 2012”, atrage atentia Comisia Europeana.

Comisia Europeana a expus urmatoarele prioritati pentru sprijinirea competitivitatii industriei UE:

• Consolidarea integrarii competitivitatii industriale in toate domeniile de politica, data fiind importanta contributiei industriei la performanta economica globala a UE.
• Maximizarea potentialului pietei interne prin dezvoltarea infrastructurilor necesare, prin oferirea unui cadru de reglementare stabil, simplificat si previzibil, favorabil spiritului antreprenorial si inovarii, prin integrarea pietelor de capital, prin ameliorarea posibilitatilor in materie de formare si de mobilitate pentru cetateni si prin finalizarea pietei interne a serviciilor, „care reprezinta un factor cu contributie majora la competitivitatea industriala”.
• Luarea de masuri in cadrul pietei interne si la nivel international pentru a asigura accesul la energie si materii prime la preturi abordabile, care sa reflecte conditiile internationale.
• Instituirea si implementarea unor instrumente de finantare europene, bazate pe combinatii eficace intre initiativele COSME, Orizont 2020, fondurile structurale (fonduri regionale in valoare de cel putin 100 de miliarde euro) si finantarea nationala, pentru a sustine inovarea, investitiile si reindustrializarea.
• Reluarea activitatii normale de creditare a economiei reale. In acest sens, Banca Europeana pentru Investitii ar trebui sa joace un rol strategic mai important, prin orientarea in mai mare masura a creditarii catre proiectele inovatoare si catre cele industriale. UE ar trebui sa rezolve problema blocajelor ramase, provenite din fragmentarea pietelor financiare, si sa creeze conditiile pentru dezvoltarea unor surse de finantare alternative.
• Facilitarea integrarii progresive a firmelor din UE, in particular a IMM-urilor, in lantul mondial al crearii de valoare economica pentru a ameliora competitivitatea acestora si pentru a asigura accesul la piete internationale in conditii concurentiale mai favorabile.
• „Consolidarea competitivitatii industriale este esentiala pentru relansarea cresterii si a crearii de locuri de munca, in vederea atingerii unei ponderi de pana la 20% din PIB pentru sectorul de productie pana in 2020”.