Comisia pe codul electoral: Vot prin corespondență și anticipat pentru românii din diaspora, la alegerile prezidențiale. Ce alte modificări vor fi aduse legislației electorale

La alegerile prezidenţiale din acest an, alături de votul clasic vor funcționa şi votul prin corespondenţă şi cel anticipat, pe durata a trei zile, care vor fi valabile numai pentru diaspora, unde mii de români care au stat la cozi interminabile nu au putut vota în 26 mai, a decis Comisia specială pentru Codul electoral, care a acordat raport favorabil proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală. Președintele Autorității Electorale Permanente, Constantin Buică, a spus că votul electronic ar putea fi aplicat din anul 2024.

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Codul electoral a acordat joi raport favorabil proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală, iar potrivit unor prevederi din actul normativ, votul în diaspora se va desfăşura pe parcursul a trei zile – vineri, sâmbătă şi duminică. Alegătorii care în ultima zi a votării – duminică – se află la rând la secţiile de votare din străinătate pot vota în continuare până la ora 23,59.

De asemenea, Comisia specială de Cod electoral a stabilit ca pentru diaspora la alegerile prezidenţiale din acest an alături de votul clasic și votul anticipat să funcţioneze şi votul prin corespondenţă.

Șeful AEP: Votul prin corespondenţă se aplică numai pentru diaspora

Preşedintele AEP, Florin Mituleţu-Buică, a afirmat joi că votul prin corespondenţă se aplică numai pentru alegătorii români din diaspora, iar votul electronic ar putea fi aplicat în anul 2024.

„Votul prin corespondenţă să aplică numai pentru diaspora. (…) Am testat votul prin corespondenţă, acum testăm şi vot anticipat în străinătate. Am văzut că votul prin corespondenţă, din nefericire, nu a fost un succes decât din punct de vedere tehnic, din punct de vedere al prezenţei nu a fost. Încercăm de această dată şi vedem pentru un eventual Cod electoral pentru anul 2024 să prevedem măsuri pentru toţi cetăţenii României în mod egal. (…) Sunt convins că lucrurile vor fi preluate pe viitor pentru ca în 2024 să fie aplicabile pentru toţi cetăţenii români, inclusiv votul electronic, dacă avem ocazia să-l testăm. Sperăm ca printr-o OUG să căpătăm această posibilitate de a testa votul electronic, pentru că în acest pachet de legi nu a rămas propunerea noastră să dezvoltăm acest sistem de vot. Sistemul de vot trebuie pilotat, trebuie văzut cum funcţionează şi abia apoi să-l aplici tuturor tipurilor de alegeri”, a declarat preşedintele AEP, citat de Agerpres.

La rândul său, președintele Comisiei parlamentare comune pentru codul electoral, Dorin Bădulescu, spune că introducerea votului electronic în România ar duce la obligația existenței unui buletin electronic, ceea ce ar crea probleme. El a dat ca exemplu situația cardurilor de sănătate.

Întrebat când vom avea și testa un vot electronic, senatorul ALDE Dorin Bădulescu a spus că în momentul în care vom avea un sistem cu buletin electronic care să funcționeze perfect, atunci ne putem gândi la un vot electronic care să funcționeze perfect.

El a precizat că în comisia pentru codul electoral au fost discuții despre votul anticipat prelungit, precum și despre măsurile procedurale pentru ca românii din străinătate să poată vota în număr cât mai mare. „S-au luat măsuri procedurale pentru identificarea și corelarea cât mai bună a numărului de cetățeni români aflați în străinătate, pentru dimensionarea numărului de secții de vot în afara granițelor țării. Cred că toate problemele pe care le-am întâmpinat la scrutinele anterioare au fost atinse prin noua modificare legislativă și faptul că a existat consens pe acest proiect legislativ denotă acest lucru”.

Votul pe proiectul de lege în materie electorală va fi dat de Parlament săptămâna viitoare

Președintele Autorității Electorale Permanente, Constantin Buică, a spus că speră ca Legea cu modificările în materie electorală să apară cât mai repede în Monitorul Oficial, precizând că votul la Senat va fi lunea viitoare, iar miercurea viitoare la Camera Deputaților.

El a explicat și prevederile legislative legate de buletinele de vot la alegerile prezidențiale:

• „Vorbim în acest moment de un singur buletin de vot care va fi utilizat în turul întâi, iar la votul prin corespondență, pentru a nu pune în dificultate cetățeanul să își printeze buletinul de vot sau cineva să îi dea cu dedicație acest buletin de vot, va primi același format al buletinului de vot pentru turul întâi, cu același număr de pagini, în aceeași formă, doar că va scrie pe el turul întâi, vot prin corespondență, turul al doilea, vot prin corespondență.
• Cetățeanul, pe baza informațiilor publice comunicate de CCR, va avea informația care dintre candidații din primul tur s-au calificat și vor intra în turul al doilea. Și automat scoate din plic buletinul de vot și certificatul de alegător și toate celelalte elemente, bifează opțiunea dintre cei doi rămași în turul al doilea pe buletinul identic, ca și la turul întâi, și le va trimite în țară, la misiunile diplomatice sau la misiunile diplomatice așa cum am stabilit acum în lege”.

Întrebat ce va face concret Ministerul Afacerilor Externe pentru ca problemele care au existat la secțiile de votare din străinătate să nu se repete, șeful Autorității Electorale Permanente a spus că, în principiu, va avea aceleași atribuții, doar că la acest moment se pune accentul pe misiunile diplomatice și consulare, care au obligația de a comunica mai bine cu comunitățile de români din străinătate.

Ce a decis, în ședințele de miercuri și joi, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală:

• Românii din diaspora vor vota pe parcursul a trei zile: „În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7.00 şi se încheie la ora locală 21.00. Prin excepţie de la prevederile alin. 1, votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la la ora locală 12.00 şi se încheie la ora locală 21.00, iar în ziua de sâmbătă votarea se deschide la ora locală 7.00 şi se încheie la ora locală 21,00”
• Românii din străinătate care se vor afla la rând sau în secția de votare la ora 21.00, când se închid secțiile, vor putea să voteze: ”La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot”.
• Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri la termen pentru preşedintele României, la termen şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va menționa numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.
• În cazul în care numărul membrilor Biroului electoral al unei secții de votare din străinătate este insuficient, atunci poate fi suplimentat cu personalul ambasadei sau cu români cu domiciliul în străinătate.
• Cetăţenii care nu au domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot prezenta la orice secţie de votare din statul în care se află
• Guvernul stabilește data alegerilor cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării. În forma actuală a legii, termenul în care Executivul stabilește data alegerilor este de 60 de zile.