Comparație între programele de guvernare PNL, PSD și USR-PLUS: Cum arată investițiile în viziunea celor trei partide

Când vine vorba despre investiții, toate partidele promit cam aceleași lucruri- drum, spital, școală, sprijin pentru afaceri-, însă modul de prezentare a acestora în programele de guvernare sunt diferite. Am răsfoit sutele de pagini din programele de guvernare ale PNL, PSD și USR-PLUS, pentru a vedea cât de mult interes prezintă investițiile pentru fiecare dintre aceste partide și cum vor să cheltuiască banul public pentru dezvoltarea economică. Pe hârtie, promisiunile PNL și PSD sunt cele mai generoase, cu multe cifre în dreptul investițiilor publice și multe scheme de sprijin pentru afaceri. USR prezintă investițiile mai mult la modul general, fără amănunte legate de costuri și scheme de finanțare.

În programul PNL, cuvintele investiții/investiție apar de 449 ori în 340 de pagini, în cel al PSD de 78 de ori în 320 pagini, iar în cel al USR-PLUS de 233 ori în 451 de pagini.

PNL ține să precizeze încă de la începutul documentului că modelul de dezvoltare economică propus are în plin plan investițiile, ca motor al dezvoltării economice care să genereze cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în intervalul 2021 – 2024. PNL susține că se bazează pe o creștere economică cu un ritm mediu anual de 5,6% în perioada 2021-2024 și cu o dinamică în accelerare peste 6,0% la finalul intervalului de prognoză, perioadă în care se va realiza o absorbţie consistentă a fondurilor europene. Formarea brută de capital fix va reprezenta motorul creșterii economice, spune PNL. Dinamica formării brute de capital fix va fi superioară nivelului mediu anual de 9,5%, fiind așteptat un comportament investițional de anvergură din partea mediului privat, se mai arată în document.

PSD face calcule ale efectelor de multiplicare generate de investiții în economie (din fondurile publice, surse atrase din credite BEI, BERD, BM etc. și prin parteneriat-public-privat). Estimează o creștere anuală a sumelor alocate investițiilor publice, cu 10 miliarde lei în plus până la 19 miliarde lei, față de anul precedent. Se gândește la un Fond Strategic de Investiții. Aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de investiții vor veni la Buget sub formă de taxe și impozite, consideră PSD.

USR-PLUS nu are ținte și scenarii macroeconomice.

Programul PNL este stufos, cu multe date și cifre, cel al PSD este schematic și cu multe grafice, iar cel al USR este cu multă literatură.

Ca surse de finanțare, toate partidele se bazează în mare parte pe bani europeni, cele 80 miliarde euro care ar urma să fie alocate României în perioada 2021-2027, prin Cadrul Financiar Multianual al UE și programul Next Generation EU.

Vezi aici Programul de guvernare al PNL, Programul de guvernare al PSD și Programul de guvernare al USR-PLUS.

Proiectele PNL pe investiții din programul de guvernare

PNl are în vedere înființarea unor instituții noi, precum un Fond Român de Investiții și o Bancă Națională de Dezvoltare.

Guvernul României are în vedere realizarea de investiții majore în legătură cu proiectele Inițiativei celor Trei Mări: Rail-2-Sea și Via Carpatia ce se vor realiza în regim PPP.

Rutier – peste 970 Km de autostrăzi și drumuri expres în perioada 2021-2024 din care:

660 Km de autostradă:

320 Km din Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani – 6,09 mld.Lei;
160 Km din Autostrada Transilvania – 4,17 mld. Lei;
43 Km din Autostrada Pitești-Sibiu (secțiunea 1 Sibiu-Boița și secțiunea 5 Curtea de Argeș-Pitești) – 2,32 mld. Lei;
100 Km din Autostrada de Centură a Bucureștiului (Sud și Nord) – 4,93 mld. Lei;
24 Km din Autostrada Sebeș-Turda Lotul 2 – 549.33 mil. Lei;
14 km din Autostrada Lugoj-Deva Lotul 2 – 1,36 mld. Lei.

310 Km Drum expres:

121 Km din Drumul Expres Craiova-Pitești – 3,15 mld. Lei;
13 Km – Drumul Expres Brăila-Galați – 530.312 mil. Lei;
98 km – Drum Expres Buzău-Brăila – 1,80 mld. Lei;
76 Km – Drum Expres Focșani-Brăila – 1,40 mld. Lei.
Finalizarea podului suspendat peste Dunăre de la Brăila și drumurile de legătură (1,99 mld. Lei).

Demararea unor proiecte noi de investiții în Moldova, Dobrogea și Regiunea de Sud din care:

Autostrada A8, Târgu Mureș-Târgu Neamț-Iași-Ungheni – aprox. 311 Km, 35,85 mld. Lei;
Autostrada A7, Pașcani-Suceava-Siret –101 km, 2,18 mld. Lei;
Autostrada A13, Brașov-Bacău – 165 km, 8,85 mld. Lei;
Autostrada A13, Sibiu-Brașov – 125 km, 7,10 mld. Lei;
Drumurile expres din zona Dobrogei: Brăila-Tulcea-Constanța – 172 km, 4,33 mld. Lei;
Drum expres Tișița-Albița – 160 Km, 3,56 mld. Lei;
Drum expres Ploiești-Găești – 74 Km, 1,67 mld. Lei;
Drum expres Bacău-Piatra-Neamț – 61 Km, 1,12 mld. Lei;
Drum expres Timișoara-Moravița – 60 Km, 1,41 mld. Lei;
Autostrada Dr. Tr. Severin-Caransebeș -Lugoj (142 km, 6,52 mld. Lei) la care se adaugă coridorul transfrontalier Dr. Tr. Severin-Calafat (72 km, 3,31 mld. Lei), parte din coridorul de conectivitate a proiectelor analizate în cadrul Inițiativei celor 3 Mări.

Vor fi demarate lucrările la:

Autostrada Nordului – 335 km, 6,68 mld. Lei;
Autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov – 113,6 km, 6,31 mld. Lei;
Secțiunile 2, 3 și 4 din Autostrada Sibiu-Pitești – 79 km, 11,32 mld. Lei.
Feroviar:

Cale ferată. Creşterea vitezelor tehnice şi comerciale pe 1.000 Km din reţeaua feroviară:

București-Brașov, Timișoara-Arad, București-Buzău, București-Craiova, Pașcani-Iași, București-Pitești – 1,7 mld. Lei;
Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Sighișoara-Simeria-Curtici: cca. 20 mld. Lei;
Demararea de noi lucrări pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală pe secţiunile:
Timişoara-Arad-Caransebeş – 7,3 mld. Lei;
Cluj-Episcopia Bihor – 7,1 mld. Lei;
Craiova-Calafat – 2,5 mld. Lei;
Craiova-Caransebeş – 11,2 mld. Lei;
Ploieşti Vest-Focşani-Roman-Iaşi-Frontieră – 9,5 mld. Lei;
Predeal-Braşov – 4,5 mld. Lei.

Metrou

Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului Bucureşti prin modernizarea Inelului Feroviar Bucureşti;
Finalizarea Magistralei 5: Drumul Taberei-Pantelimon-Secţiunea 2, Eroilor-Piața Iancului – 2,65 mld. Lei;
Lansarea în execuție a Magistralei 6 – legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă-1 Mai-Otopeni – 2,6 mld. Lei;
Dezvoltarea unei noi magistrale de metrou Gilău-Florești-Cluj Napoca – 5,6 mld lei.

Naval:

Modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale: Constanța, Galați, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Oltenița etc.

Aerian:

Modernizarea infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, Aeroportul Internațional Timișoara-Traian Vuia, la Compania Națională Aeroporturi București, precum și la Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca;
Implementarea Programului strategic de dezvoltare al Aeroportului Internațional Henri Coandă București în valoare de 4,77 mld. de Lei.

Dezvoltarea infrastructurii locale:

8 mld. de Lei pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare în 750 de localități;
1 mld. Euro pentru racordarea localităților la rețelele de gaze – apel deschis în 2020;
70% din drumurile județene și locale vor fi modernizate în 4 ani.

Modernizarea infrastructurii școlare:

2.500 de creșe, grădinițe și școli – construcții noi și reabilitări;
40 de campusuri școlare și 30 de cămine studențești;
Reabilitarea a 8 centre universitare;
250 săli de sport școlare.

Spitale noi:

3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova și 10 unități sanitare noi și extinderi prin programele europene de finanțare;
Reabilitarea și modernizarea a 25 spitale județene și 110 spitale orășenești;
1.450 centre medicale în mediul rural.

Sport de performanță și sport de masă pentru toți:

12 complexuri sportive și 5 săli polivalente;
8 bazine olimpice și 5 patinoare artificiale;
400 baze sportive și 45 bazine didactice pentru înot;
10 centre sportive pentru sporturile olimpice.

2 mld. de Lei pentru Cazinoul Constanța, Universitatea București, A.S.E., Opera din Iași, Colegiul Național „Carol I” din Craiova s.a.

Energie

Investiții strategice în domeniul energiei nucleare în parteneriat cu SUA, Franța, Canada în valoare de 9 mld. Euro;
Capacități energetice noi cu gaze naturale la Complexurile Oltenia și Hunedoara, Liberty Galați, ELCEN București, Drobeta Turnu Severin etc;
Noi capacități hidroenergetice și din surse eoliene în valoare de 26 mld. Lei;
Modernizarea rețelelor de transport a energiei electrice prin închiderea inelului de 400 kV al României și al municipiului București prin investiții de peste 1 mld. Euro;
Modernizarea și extinderea sistemului național de transport al gazelor naturale – 9 mld. Lei;
Susținerea exploatărilor de gaze naturale din offshore de la Marea Neagră.

Agricultură

Dezvoltarea fermelor de familie și promovăm comercializarea produselor românești;
Programe de sprijin și plăți directe în agricultură în valoare de 21,67 mld. Euro din fondurile europene alocate pentru perioada 2021-2027;
Investiții de 6,5 mld. Euro în infrastructura de irigații, reluarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național antigrindină;
Finanțarea rețelelor naționale de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești cu un buget 750 mil. Euro;

Sprijin pentru afaceri și alte investiții

Lansarea de noi programe pentru mediul de afaceri, digitalizare, inovare și turism în valoare de 10 mld. Euro pentru perioada 2021-2027;
Implementarea programului de granturi pentru repornire în industriile cele mai afectate cu o alocare de 1,5 mld. Euro – apel deschis în 2020;
Supracontractarea proiectelor pentru microîntreprinderi și IMM-uri din Programul Operațional Regional – în implementare cu un buget de 1,13 mld. Euro;
Contractarea granturilor pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor cu un buget de 330 mil. Euro – apeluri deschise în 2020;
Implementarea sprijinului pentru antreprenoriat rural și tineri fermieri cu un buget de 300 mil. Euro – apeluri deschise în 2020.

Scheme de ajutor de stat:

Schema de ajutor de stat pentru investiții noi „Greenfield” cu un buget anual de 1,5 mld. Lei;
Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională cu un buget anual de 450 mil. lei;
Schema de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor înregistrate de companiile din HoReCa și turism în 2020 față de veniturile din 2019;
Schema de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor pentru chiriașii centrelor comerciale care și-au suspendat activitatea în 2020 – 160 mil. Lei;
Schema de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022 – 100 mil. Euro;
Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Au fost alocate încă 150 mil. Euro pentru următorii trei ani.
Finanțare și lichidități pentru companii prin IMM Leasing și IMM Factor – 5 mld. Lei;
Noi produse de garantare pentru IMM-uri: Agro-Invest, Cardul „I.C. Brătianu”, Venture IMM, Capital IMM etc.
Schema de ajutor pentru creșterea competitivității industriei prin exceptarea de la plata certificatelor verzi – 75 mil. Euro pe an;
Schema de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor expuse unui risc de relocare ca urmare a costului emisiilor de gaze cu efect de seră – 290 mil. Euro;
Schema de ajutor de minimis „ELECTRIC UP“ privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice – 200 mil. Euro;
Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședință de județ – buget alocat 92 mil. Lei;
Programul Casa Eficientă Energetic – buget alocat 429 mil. Lei pentru creșterea eficienței energetice în clădiri unifamiliale.
Programe de sprijin și plăți directe în agricultură în valoare de 21,67 mld. Euro din fondurile europene alocate pentru perioada 2021-2027;
Investim 6,5 mld. Euro în infrastructura de irigații, reluarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național antigrindină;
Finanțarea rețelelor naționale de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești cu un buget 750 mil. Euro;
Susținerea investițiilor private în colectarea, depozitarea, stocarea și procesarea produselor agroalimentare pentru creșterea valorii adăugate a materiei prime – 430 mil. Euro;
Alocarea a 1 mld. Euro pentru investiții la nivelul fermelor în sector vegetal și zootehnic, din care, pentru ferma de familie aproximativ 200 mil. Euro;
Sprijinirea instalării tinerilor fermieri, cu teren agricol concesionat de la stat, până la 50 ha/fermier, prin alocarea sumei de aproximativ 520 mil. Euro;
Finanțarea investițiilor în fermele ecologice care integrează funcția de procesare, funcția agropedagogică, funcția agroturistică, precum și alte scheme de calitate – 550 mil. Euro;
Susținerea creării lanțurilor alimentare scurte „De la fermă la consumator”.
Plantarea a 220 milioane de puieți forestieri în perioada 2021-2024 – 650 mil. Euro;
Combaterea eroziunii costiere cu un buget de 800 mil. Euro pentru reabilitarea a 11 sectoare de plajă și creșterea suprafeței acestora cu peste 240 de hectare;
Programe de finanțare în valoare de 830 mil. Euro pentru economie circulară, prevenirea riscurilor, calitatea aerului și biodiversitate.
Dezvoltarea infrastructurii fizice, a resurselor umane și a standardelor pentru activitățile derulate în cadrul rețelelor fizice: centre de tineret, centre de agrement, Case de Cultură ale Studenților – 370 mil. Euro;
Elaborarea și implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022 – 100 mil. Euro;

Proiectele de investiții ale PSD din programul de guvernare

PSD se gândește la un FOND Național de Dezvoltare Locală – 3 miliarde anual alocări sau împrumuturi din fonduri UE (Planul de redresare și reziliență) sau din Trezorerie. PSD promite rețele inteligente de alimentare cu apă și canalizare în toate comunitățile.

Vrea să înființeze și un registru național al investițiilor publice, o singură platformă publică cu toate proiectele și cu toți beneficiarii.

De asemenea, are în vedere creșterea atragerii de fonduri nerambursabile din partea UE si cofinanțare asigurată prin constituirea unui Fond Național de Dezvoltare a Infrastructurii în Sănătate

Transport rutier

Autostrada Sibiu-Pitești 1,237.81 mil.euro – Fonduri UE
Autostrada Brasov – Bacău 1,826.39 mil.euro – Fonduri UE
Autostrada Sibiu – Brasov 683.91 mil.euro – Fonduri UE
Autostrada de Centura Bucuresti Nord 512.98 mil.euro – Fonduri UE
Autostrada Lugoj – Deva (MARGINA – HOLDEA) 116.02 mil euro –Fonduri UE
Autostrada Ploiești – Pașcani – Siret 1.256,68 mil.euro – Fonduri UE
Autostrada Sebes – Turda – Fonduri UE
Autostrada Targu Mures – Targu Neamt – Iasi – Ungheni – Fonduri UE
Drum expres Craiova – Pitesti 231.72 mil.euro – Fonduri UE
Drum expres Braila – Tulcea 345.30 mil.euro – Fonduri UE
Drum expres Focsani – Braila 288.70 mil.euro – Fonduri UE
Drum expres Baia Mare – Dej – Bistrita – Vatra Dornei – Suceava 1.377 mil euro – Fonduri UE
Drum expres Legatura A3 – Aeroport Henri Coanda 39.97 mil.euro – Fonduri UE
Varianta ocolitoare Iasi 26.16 mil.euro – Fonduri UE
Varianta ocolitoare Mihailesti 6.43 mil.euro – Fonduri UE
Varianta ocolitoare Stei 51.83 mil.euro – Fonduri UE
Varianta ocolitoare Targu Jiu 31.17 mil euro – Fonduri UE
Varianta ocolitoare Alesd 28.48 mil.euro – Fonduri UE
Varianta ocolitoare Bistrita 57.40 mil.euro – Fonduri UE

Cale ferată

Simeria – Km. 614 650 mil.euro – Fonduri UE
București – Craiova 836 mil.euro – Fonduri UE
Pașcani -Dărmănești 284 mil.euro – Fonduri UE
Focșani – Roman 588 mil euro – Fonduri UE
Dărmănești – Vicșani 57 mil.euro – Fonduri UE
Centura feroviară București 22 mil.euro – Fonduri UE
Cluj-Napoca – Ep. Bihor 477 mil.euro – Fonduri UE
Brașov – Sighișoara 677 mil.euro – Fonduri UE
Predeal -Brașov 418 mil.euro – Fonduri UE
București – Giurgiu Fr. 198 mil.euro – Fonduri UE
Craiova – Calafat 668 mil.euro – Fonduri UE

Transport naval

Îmbunătățirea condițiilor de navigabilitate pe sectorul Dunării cuprins între Călăraşi şi Brăila – eliminarea punctului critic Bala 230 mil.euro – Fonduri UE
Reabilitare sistem colectare ape, protecții şi consolidări maluri înalte pe Canalul Dunăre-Marea Neagră 190 mil.euro – Fonduri UE
Achiziția de nave tehnice pentru menținerea navigabilității pe tot parcursul anului – 100 mil. euro – Fonduri UE
Modernizarea infrastructurii portuare – 400 mil. euro – Fonduri UE
Implementare investiții în portul Constanța 847 mil.euro – Fonduri UE

Metrou

Modernizarea stațiilor și achiziția de echipamente de ventilație 150 mil.euro – Fonduri UE
M6 secțiunea sudică 260 mil.euro – Fonduri UE
M5 secțiunea mediană Universitate-Iancului 550 mil.euro – Fonduri UE
Prelungire M2 Pipera – Berceni 120 mil.euro – Fonduri UE

Transport aerian

Conformarea la Regulamentul 139 prin extinderea pistelor și a căilor de rulare, extindere/lărgire pentru a putea opera aeronavele de tip E și F fără sa fie operate sub restricții
dispuse între Autoritatea Aeronautică Civilă și aeroport Trecerea A.I.A.S în subordina Parlamentului pentru a putea separa organul de control de administrator și operatori
Dotarea aeroporturilor cu echipamente de siguranță și securitate – 590 mil.euro – Fonduri UE (12.2023)

Transport multimodal

București, Craiova, Timișoara, Brașov, Iași, Bacău, Sebeș, Galați – 100 mil.euro – Fonduri UE

Energie

Lansarea unui Program Național de Revitalizare a Petrochimiei naționale și de valorificare a gazului intern pentru a dezvolta producţia de îngrăşăminte.
Racordarea gratuită a încă 1 milion de familii din toate zonele țării la reţeaua de alimentare cu gaze, până în 2024.
Creşterea capacităţii de extracție a gazelor naturale, în special din Marea Neagră.
Modernizarea sistemul energetic prin construirea unor mari capacităţi de producţie în cogenerare (energie electrică+termică) în Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Iaşi și Craiova.
Dezvoltarea de noi capacităţi de producţie în cogenerare, atât din surse regenerabile, cât şi pe gaze, cu impact mai redus asupra preţului la consumatorul final, cu prioritate în zone dezechilibrate energetic (Centru-Vest, Ardeal şi Moldova).
Dezvoltarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi termice pe gaz în ciclu combinat pe platformele industriale Oltchim, Slatina, Craiova, Govora, care asigură atât consumul propriu de energie electrică şi termică, cât şi participarea ca jucători pe piaţa de energie.
Aplicarea Planului de Decarbonizare a Complexului Energetic Oltenia, cu efect în creșterea adecvanței Sistemului Energetic Național. Finanțarea din fonduri europene și scheme naționale de ajutor de stat pentru investiții în producția de energii regenerabile ale operatorilor economici și unităților administrative de stat.
Valorificarea de către stat a garanțiilor de origine emise pentru energia produsă din surse regenerabile și susținută prin certificate verzi, printr-un mecanism de licitație publică.
Prelungirea duratei de viaţă la reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă şi finanţarea realizării reactoarelor 3 şi 4, corelat cu realizarea unei linii de 400 kV pentru evacuare a puterii din Dobrogea.
Susținerea cercetării, inovării și competitivității în vederea adoptării de tehnologii avansate în sectorul energetic, ce pot contribui la implementarea unor soluții pentru captarea carbonului, dezvoltarea de capacități de producție a energiei fără emisii, noi capacități de stocare.

Sprijin pentru afaceri și alte investiții

Program 2 mld. € pentru companii strategice
Împrumuturi acordate de stat, garantate cu acțiunile companiilor din domeniile strategice (energie, comunicații, farma etc.)
Asigurarea capitalului de lucru
Linii de credit pentru deficitele temporare ale capitalului de lucru, cu dobândă de maxim 2%, între 3 și 10 ani.
Program Start-Up Nation ed. a III-a
Finanțarea a 10.000 de proiecte cu o sumă de 200.000 lei pe proiect, pentru stimularea antreprenoriatului și crearea de noi locuri de muncă.
Programul StartUp export
Garanții guvernamentale de până 100% , prin Eximbank, cu un plafon de 10 miliarde lei. Se acordă pentru menținerea activității curente, inclusiv pentru șomajul tehnic și pentru creșterea capacității de export pe piețe țintă.
Credite cu dobândă fixă pentru IMM-uri
BNR va da credite cu dobândă 0% băncilor comerciale care vor da credite IMM-urilor cu dobândă de maxim 2%, în lei, între 3 și 10 ani, pentru capital de lucru și investiții.
Granturi pentru companii pt soft de e-commerce
Granturi între 50.000 și 200.000 € pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. €, pentru software de e-commerce și de administrare a unei firme (ERP).
Program StartUp Nation + Garanții de stat pentru creditele luate de companiile care au accesat Start-Up Nation, dar și pentru celelalte start-up-uri, prin bănci cu capital de stat.
Granturi de 200.000 € pentru IMM-uri. Se acordă pentru investiții în sectorul de producție. Program pe 4 ani, în limita a 2 miliarde euro.
Ajutor până la 100.000€ pentru susținerea afacerii, cu garanție pentru 50% din credit. 50% din ajutorul nerambursabil este pentru salariile noilor angajați
Construcția de locuințe de serviciu prin ajutor nerambursabil și garanții de stat. Ajutor nerambursabil de până la 50% din cheltuielile eligibile. Maxim 15.000€ pe apartament, maxim 7.500€ pe cameră
Construcția de rezidențe moderne pentru persoanele de peste 65 de ani. Ajutor nerambursabil de până la 50% din cheltuielile eligibile. Maxim 15.000€ pe apartament, maxim 7.500€ pe cameră
Program de industrializare pe bază de licență. Fond de investiții de 1 mld. euro care va contribui total sau parțial la cumpărarea de licențe de către fabricile autohtone, urmând să returneze anual un procent din încasări pentru utilizarea licențelor.
Schema de ajutor de stat „INNOVATION”. Finanțare: 600 mil. Euro de la buget sau din fonduri UE. Deducerea a 80% din costurile necesare anumitor invenții, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea și protejarea invențiilor cu obligația aplicării efective în România.
Schemă de retehnologizare a companiilor locale. Schemă de 500 de milioane lei anual pentru sprijinirea transferului de tehnologie de la companiile străine la cele locale. Punctaj suplimentar: industrii nepoluante, respectare Green Deal
Program pentru incubatoare și parcuri industriale. Minim câte un parc industrial pentru fiecare județ, cu implicarea autorităților locale pentru asigurarea utilităților și infrastructurii
Cel puțin unul pentru start-up-uri în fiecare județ. Creșterea numărului de firme în centrele universitare în conlucrare cu parteneri locali.
Program Start-Up pentru studenți. Finanțarea incubatoarelor de afaceri în universități, în conlucrare cu partenerii locali (autorități publice, companii care activează pe piața locală)
Program de investiții pentru stațiunile balneare. Program de 1 miliard de euro în 10 ani pentru modernizarea a 31 de stațiuni balneare. Se finanțează 50% din cheltuielile eligibile, până la maxim 200.000 euro, sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis.

Proiectele USR-PLUS pe investiții din programul de guvernare

Cea mai promovată idee a USR pe partea de dezvoltare economică este folosirea fondurilor obținute din exploatarea gazelor din Marea Neagră pentru investiții, prin fondurile de pensii administrate privat (Pilon II). NOTA: USR insistă de mai mult timp cu această idee, chiar dacă este criticată în mediul de afaceri și considerată controversată.

Fondurile de pensii administrate privat (Pilon II) să investească cel puțin 50% din suma provenită în produse financiare (acțiuni și obligațiuni) emise de companii care investesc în proiecte viabile din energie, cum ar fi centrale în cogenerare, infrastructură energetică, extinderea rețelelor de conducte de gaze naturale, rețele de transport inteligente pentru energia electrică (stații de reîncărcare cu gaze naturale comprimate, electromobilitate), energie regenerabilă și petrochimie (industria îngrășămintelor, a maselor plastice, a PVC-ului etc.).

Fond de 1 miliard de euro pentru o infrastructură sanitară. Are în vedere finalizarea celor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova). Pregătirea construcției de spitale regionale în București, Brașov și alte centre universitare.

Revigorarea Institutului Ana Aslan și crearea unei rețele naționale de asistență medicală geriatrică, cercetare și gerontologie socială. Transformarea României într-un lider regional european în domeniul îngrijirii geriatrice și paliative. Refacerea Institutului Ana Aslan presupune reabilitarea corpurilor vechi și construirea unui corp de clădire nou, după modelul celui actual, refacerea bazinelor, a caselor din complex etc. În prezent, capacitatea este de 2.000 de cure de tratament pe an, iar în urma investiției s-ar putea ajunge la peste 10.000, fiind cel mai mare complex similar din Europa Centrală și de Est. Investiție în rețeaua TBRCM (deținută de Casa Națională de Pensii: hoteluri în 13 stațiuni balneo) și transformarea în Centre Regionale Ana Aslan. Buget preconizat: 500 milioane de euro

Crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare (National Promotional Bank) pentru folosirea resurselor Băncii Europene de Investiții în gestiunea financiară a proiectelor majore de investiții legate direct de convergența reală a României cu Uniunea Europeană.

Reindustrializarea României și atragerea proactivă de investiții strategice în domeniile cheie ale viitorului și crearea unei rețele de hub-uri industriale și de inovare în următoarele domenii: tehnologii noi de producție și stocare a energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, eoliene, baterii etc.); industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice; noi tehnologii digitale și de comunicații; materiale noi și dezvoltarea economiei circulare.

Hub-urile industriale conectate la ecosistemele industriale europene vor fi în zona marilor orașe universitare, cum ar fi Timișoara, București, Brașov, Cluj sau Iași. De asemenea, fostele zone miniere sau zone industriale afectate de tranziția către o economie cu emisii reduse de CO2, precum Gorjul și Hunedoara, Vâlcea sau Argeșul, pot reprezenta poli importanți în noile industrii ale viitorului. Resursa umană pregătită și competențele tehnice pot fi adaptate și valorificate în cadrul firmelor private care vor investi în noile industrii. Sprijinul public va proveni din fonduri europene. Pentru perioada 2021–2024, va mobiliza 2 miliarde de euro granturi și împrumuturi de la nivel european, cu o cofinanțare de cca. 100 milioane de euro din fonduri naționale.

Plan Național Strategic (urmașul Programului Național de Dezvoltare Rurală actual) care să includă trei măsuri dedicate:

O măsură de sprijinire a formării de asociații agricole.
O măsură de investiții dedicată exclusiv acestor forme asociative, după ce reușesc să se organizeze funcțional—cooperative agricole, food hub-uri etc. (există mai multe forme legale de asociere, cooperativele fiind cele mai comune, iar măsura acoperă toate formele legale).
Dezvoltarea și implementarea unei strategii de implicare în mod activ a companiilor mari din agricultură în susținerea acestui segment de piață, prin măsuri de tipul facilităților fiscale pentru participarea la un fond de investiții dedicat fermierilor mici și mijlocii care să ofere granturi mici și medii pentru utilaje, sere sau solarii, unități de procesare etc

Transport

Trebuie legată Transilvania de Muntenia și finalizat coridorul european Nădlac–Constanța prin proiectele A1 Sibiu–Pitești și A0 Autostrada de Centură a Bucureștiului.
Moldova este defavorizată prin lipsa de infrastructură modernă și trebuie conectată de Transilvania prin autostrada A8 Iași-Tg. Mureș și de Muntenia prin autostrada A7 Siret–A3–București.
Finanțarea europeană este esențială, precum și prioritizarea proiectelor din Master Plan și a coridoarelor trans-europene de transport care străbat România, spre exemplu: A3 Ploiești–Brașov, A6 Lugoj–Caransebeș-Turnu Severin-Craiova, A3 Transilvania Cluj–Oradea–Vama Borș, A13 Sibiu–Brașov–Bacău, drumurile exprese Pitești–Craiova, Arad–Oradea, Măcin–Constanța–Vama Veche, legăturile cu Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Bulgaria.
Investiții pe toată rețeaua de cale ferată nu doar pe un singur coridor.
Eliminarea miilor de limitări de viteză prin proiecte de reparație capitală.
Utilizarea fondurilor europene pentru investiții pe întreaga rețea principală: magistralele București—Craiova—Timișoara—Arad, Ploiești—Suceava, Brașov—Sibiu—Vințu de Jos, Teiuș—Cluj sau Mărășești—Iași, precum și a conectorilor la acestea. Închiderea verigilor-lipsă din rețea: electrificarea liniei Cluj—Oradea—Episcopia Bihor, electrificarea liniei Baia Mare—Satu Mare—Oradea—Arad, electrificarea și redeschiderea liniei București—Giurgiu—Ruse, electrificarea liniei Tecuci-Iași, modernizarea centralizărilor și a sistemelor de semnalizare.
Construirea noului terminal al aeroportului Otopeni și refacerea pistelor, și construirea noilor căi de rulare și a platformei de parcare aeronave. Terminalul 2 deoarece traficul de pasageri (înainte de pandemie) este la limita maximă a terminalului actual. Planul de dezvoltare trebuie să includă interconectarea coerentă cu rețeaua de autostrăzi și căi ferate (drum expres de legătură și legătură pe calea ferată, dublă și electrificată).
Modernizarea infrastructurii aeroportuare la principalele aeroporturi din țară, dintre care Timișoara și Constanța sunt în responsabilitatea Ministerului Transporturilor
Finalizarea magistralei M5 care ar trebui să traverseze Bucureștiul de la vest la est, din Drumul Taberei până în Pantelimon.
Lucrările pentru continuarea magistralei pe sectorul Eroilor–Universitate–Iancului–Pantelimon trebuie urgentate
Continuarea spre sudul orașului a liniei de metrou M4 Străulești–Gara de Nord pe relația Gara de Nord–Izvor–Gara Filaret–Eroii Revoluției.
Extinderea magistralei M2 cu câte două stații la fiecare capăt, în nord de la Pipera și în sud de la Berceni.
Pregătirea metroului diagonal M7 Rahova–Unirii–Obor–Colentina și a semi-inelului sudic M8 Crângași–Dristor.
Sprijinirea proiectului de metrou de la Cluj–Napoca dacă acesta se dovedește fezabil.

Energie

Retehnologizarea Unității 1 a Societății Naționale „Nuclearelectrica” în vederea prelungirii cu încă un ciclu de viață a acestei unități este vitală în următorii ani. Crearea unui cadru coerent pentru realizarea noilor investiții de la Cernavodă cu parteneri strategici euroatlantici ai României, în condiții de eficiență economică și la prețuri competitive pentru consumatorii finali. Construirea Unităților 3 și 4.
Creșterea nivelului de interconectare a României la minim 15% până în 2030. Continuarea procesului de creștere a gradului de interconexiune, până la eliminarea totală a congestiilor.
Finalizarea unor proiecte de investiții ale Transelectrica aflate în faze incipiente de proiectare și avizare, cum ar fi punerea în funcțiune a liniei de 400 kV Suceava—Gădălin—Bălți, proiect care va conduce și la întregirea inelului de 400 kV al Rețelei Electrice de Transport din România.