Competitie nemiloasa pentru piata de afaceri a Clujului

Cluj-Napoca a devenit arena pe care se infrunta mai multe imperii financiare. Una dintre tabere este cea a industriasilor si a bancherilor locali, iar cealalta este reprezentata de un grup de oameni de afaceri care au investit in oras si care acum incearca sa isi consolideze pozitiile.

Surprinzator, concurenta cea mai mare pentru oamenii de afaceri clujeni nu este reprezentata de bucuresteni, ci de moldoveni.

Mediu ostil pentru afaceri

Industriasii si bancherii clujeni au trecut prin experienta unui mediu ostil pentru afaceri, asa cum a fost municipiul in ultimii ani ai administratiei conduse de Gheorghe Funar. Permanentul conflict de la nivelul administratiei locale a ascutit abilitatile oamenilor de afaceri din oras.

Unii dintre ei au devenit specialisti ai situatiilor de criza, in timp ce altii s-au transformat in adevarati rechini ai mediului de afaceri, care stiu sa fructifice fara mila orice greseala a concurentei.

Cu toate ca in ansamblu, Cluj-Napoca a trecut printr-o indelungata perioada de stagnare, oamenii de afaceri de aici au reusit sa puna pe picioare o serie de afaceri care au starnit interesul unor companii multinationale, in timp ce altele se afla in plina expansiune.

Unele dintre aceste afaceri dateaza de pe vremea comunismului si au devenit in anii ’90 societati adaptate economiei de piata, in timp ce altele au fost cladite in primii ani de dupa Revolutia din 1989.

In privinta firmelor infiintate pe vremea comunismului sau chiar inainte de instaurarea acestui regim si care au reusit sa supravietuiasca, iar apoi sa se dezvolte, un exemplu de succes este „Terapia”. Fosta fabrica de medicamente era odinioara unul dintre cei mai importanti poluatori.

Aceasta a fost preluata de un fond de investitii strain, numit „Terapia Holding BV”, care a adus manageri din Occident.

Prima masura luata a fost, insa, una dureroasa: inchiderea sectiilor nerentabile si concedierea unui numar mare de angajati. Fostii angajati ai „Terapiei” spuneau ca fabrica ar fi incetat sa mai fie un producator de medicamente si s-a transformat tot mai mult intr-o unitate in care sunt ambalate produsele farmaceutice aduse din alta parte.

Apoi, fabrica de medicamente a dezvoltat sectiile profitabile, a investit cu succes in noi tehnologii, iar astfel „Terapia” nu numai ca si-a recastigat cota de piata din Romania, ci si a inceput sa exporte in fostele state comuniste, inclusiv in Rusia.

Privatizata in anul 1996, fabrica a fost listata la bursa in intervalul 1997-2004, cand actionarii majoritari au hotarat sa o delisteze si sa o transforme intr-o societate inchisa.

Dosar penal pentru managerul „Farmec”

O alta fabrica din Cluj-Napoca care a redevenit o afacere de succes dupa ce a trecut printr-o perioada plina de convulsii este „Farmec” SA. Compania a fost privatizata prin metoda MEBO, adica majoritatea actiunilor au fost cumparate de angajati.

Un pachet consistent de actiuni, adica 30 la suta din capitalul social, a fost achizitionat de unul dintre marii clienti ai fabricii de cosmetice, Eugen Olaneanu, patronul companiei de distributie „Galic”. Acesta a intrat, insa, in conflict cu managerul companiei clujene, Liviu Turdean.

Miza cea mai importanta a litigiului era reprezentata de linia de produse „Gerovital”, care s-au impus in ultimele decenii pe piata internationala. Liviu Turdean a fost cercetat penal dupa ce a inclus in capitalul social, ca investitie a asociatiei salariatilor din fabrica de cosmetice, o instalatie pentru reducerea poluarii donata de ONU.

Prin includerea sistemului in capitalul social, au fost emise noi actiuni in favoarea asociatiei salariatilor, iar pachetul de actiuni detinut de Olaneanu a fost redus.

Dupa aceste convulsii, „Farmec” parea sa isi fi regasit cadenta, mai ales ca fabrica de cosmetice a reusit sa lanseze cu succes o noua linie de produse, „Aslavital”.

Un alt exemplu de afacere de succes este „Flacara” SA. Fabrica de confectii, care produce, intre altele, gama „Falla Collection”, a fost fondata in anul 1949, sub forma unui mic atelier. In 1989, societatea avea 2.500 de angajati.

Dupa o scurta perioada de recesiune, fabrica a fost privatizata in anul 1997, iar pachetul majoritar de actiuni a fost preluat de compania fostului si actualului manager Vasile Leordean, numita SC „Leotex Industries”.

Aceasta companie a investit cinci milioane de dolari in modernizarea societatii, iar apoi a schimbat denumirea acesteia in „LCS Conf”. In prezent, fabrica clujeana este unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata de profil din Romania.

Istoria fabricii de confectii „Somesul” este asemanatoare. Compania, dupa ce a trecut printr-o serie de convulsii sindicale la sfarsitul anilor ’90, s-a redresat financiar dupa ce a reusit sa se impuna pe o nisa a pietei europene de tricotaje.

Suprematia „Napolact”, amenintata de francezi

Seria firmelor care au devenit afaceri de succes in capitalism dupa ce au fost ctitorite in perioada comunista include si compania „Napolact”, care a devenit cel mai important jucator de pe piata produselor lactate din Transilvania. Aceasta fabrica domina autoritar piata din nordul Ardealului si este un competitor important pe celelalte piete.

Pachetul majoritar de actiuni a fost preluat de cativa ani de concernul olandez „Friesland”, la origine un soi de intreprindere a unei asociatii a fermierilor. Mai nou, suprematia „Napolact” pare sa fie amenintata de companii cu capital francez. Este vorba de „La Dorna” si de „Danone”.

In domeniul alcoolului, cea mai veche fabrica de bere din regiune, „Ursus”, a devenit proprietatea concernului sud-african „SAB Miller”. Fabrica a fost retehnologizata si, pe langa berea „Ursus”, a inceput sa produca si berea „Keller”.

Recent, una dintre marcile grupului sud-african, berea italiana „Peroni Nastro Azzuro” a fost „transplantata” la Cluj-Napoca, care a capatat, astfel, greutatea unui centru regional pentru Europa de Est al companiei sud-africane.

Celalalt producator important de bauturi alcoolice din oras, SC „Prodvinalco”, a ramas o firma cu capital romanesc si dupa privatizare. Compania a pus la punct o strategie menita sa ii consolideze pozitia de piata. Mai intai, a inregistrat ca marci proprii o serie de produse ieftine, cum ar fi vodca „V 33” sau rachiul „R 28”.

Tot „Prodvinalco” a inregistrat o serie de marci legate de numele celui mai cunoscut personaj romanesc pe plan mondial, miticul conte Dracula. Acum, firma clujeana incearca sa intre pe segmentul Premium, lansand noi produse din gama brandy-urilor.

Banca „Transilvania” – singura cu sediul in afara Bucurestiului

Grupul companiilor din Cluj intemeiate dupa Revolutie si care continua sa joace un rol important pe piata include grupul financiar al Bancii „Transilvania”, intemeiata in anul 1993. Deocamdata, este singura banca romaneasca ce isi are sediul central in afara Bucurestiului.

Grupul financiar include cel de-al doilea jucator ca marime de pe piata brokerilor, „BT Securities”, precum si firma de asigurari „BT Asigurari”.

Grupul mai detine 25 la suta din capitalul social al companiei de asigurari „Asiban” SA, precum si companii cum ar fi „BT Leasing” sau „BT Asset Management”. Dezvoltarea acestui grup financiar a starnit interesul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), care a cumparat un pachet consistent de actiuni la banca clujeana.

Investitiile straine au adus si un manager strain, in persoana lui Robert Rekkers.

O alta firma importanta este „Broker” SA, cea mai mare companie de profil din Romania, condusa de omul de afaceri Dumitru Prunea. O alta companie importanta din domeniul financiar este societatea de asigurari „Ardaf”, care este controlata in prezent de omul de afaceri Ovidiu Tender.

Aceasta companie a trecut, anul trecut, printr-o perioada delicata din punct de vedere financiar care, potrivit conducerii, s-ar fi incheiat in decembrie, printr-o majorare de capital.

De la televiziune prin cablu, la afaceri imobiliare

Un grup puternic a fost reprezentat si de „Astral Telecom”, care era unul dintre cei mai importanti jucatori din Romania de pe pietele televiziunii prin cablu, Internetului si telefoniei fixe. Pachetul majoritar de actiuni al companiei a fost preluat, insa, de gigantul american „UPC”.

Cu banii obtinuti in urma tranzactiei, fostii actionari de la „Astral”, impreuna cu un grup de actionari de la Banca „Transilvania”, se pregatesc sa intemeieze o noua banca, „ImoCredit”.

Aceasta este condusa de fostul presedinte al Bancii „Transilvania”, Iosif Pop, care doreste sa se impuna pe piata creditelor imobiliare, mai ales ca grupul financiar detine si o societate de constructii, „ImoInvest”, care deja lucreaza la primele proiecte imobiliare in Transilvania. Aceasta are deja agentii la Cluj, la Sibiu si la Bucuresti.

Deocamdata, „Imocredit” este doar in faza de proiect, iar analistii financiari sustin ca noua banca nu va reusi sa atinga performantele exceptionale inregistrate de Banca „Transilvania”.

Politica si afaceri

Tot legat de Banca „Transilvania” este si grupul „Compexit”, unul dintre cei mai importanti dealeri de masini din Ardeal.

Grupul este condus de omul de afaceri Razvan Rotta, iar printre managerii sai s-a numarat si actualul presedinte al Consiliului Judetean, Marius Nicoara, care este si membru al PNL.

Politica este legata de afaceri si in cazul fostului vicepremier Ioan Rus, presedintele PSD Cluj, cel care conduce reprezentanta Mercedes din judet. Social-democratul detine companii care au interese in domeniul petrolier si imobiliar.

Printre oamenii de afaceri de succes se numara si patronul echipei de fotbal „CFR Ecomax”, Arpad Paszkany.

El detine „Sigma Center”, unul dintre cele mai impunatoare afaceri din domeniul imobiliar, reprezentantele Opel si Chevrolet la Cluj-Napoca si conduce „Polus Invest”, o companie care ar urma sa creeze unul dintre cele mai mari centre comerciale din Ardeal, intre Cluj-Napoca si comuna Floresti. Printre colaboratorii sai s-a numarat si actualul viceprimar PNL al municipiului, Adrian Popa.

Un alt om de afaceri care imbina politica cu afacerile este consilierul local Stefan Dimitriu. Acesta este managerul celei mai importante companii din domeniul constructiilor din zona, SC „Napoca” SA si este, in paralel, presedintele Camerei de Comert si Industrie din judet.

Pe lista se mai afla si fostul presedinte al ApR Cluj, Octavian Buzoianu, in prezent retras din politica, care este manager al „SAB Miller”.

Acesta detine, impreuna cu fratele sau, Calin Buzoianu, compania de transport „Ruttrans”, fabrica de dulciuri „Feleacul” SA, preluata de la una dintre companiile sirianului Omar Hayssam, sau Institutul de Proiectari, care a devenit un luxos imobil de birouri.

Un alt important om de afaceri din Cluj este Ovidiu Turcu, cel care este concesionarul Renault si reprezentant Nisan din oras, precum si actionar majoritar al fabricii de hartie „Mucart” SA.

Moldovenii intra pe piata

Apropierea de Uniunea Europeana a adus noi competitori de calibru, care au ajuns sa le „sufle” unele afaceri importante. Cei mai puternici competitori vin din Moldova. Asa ar fi nemteanul Stefan Vuza, care si-a mutat la Cluj-Napoca centrul imperiului sau industrial.

Vuza detine, printre multe altele, fabrica de componente auto „Sinterom”, combinatul de hartie si celuloza „Somes Dej” SA ori Combinatul de hartie de la Petresti (judetul Alba). De asemenea, el a fost cel care a stricat multe planuri ale unor oameni de afaceri clujeni atunci cand a cumparat societatea „Tehnofrig”.

Recent, a intrat pe piata si „Iulius Goup” din Iasi, al omului de afaceri Iulian Dascalu. Aceasta este compania care a castigat licitatia organizata de CJ pentru construirea primului mall din Cluj-Napoca, in zona hotelului „Univers T”.