Complexul Energetic Hunedoara, pe un butoi cu pulbere. Cum a infiintat guvernul Ponta si cum a adus in pragul falimentului o companie cu 7.000 de angajati

Insolventa Complexului Energetic Hunedoara pare inevitabila. Mai nou, pe lista creditorilor care au deschis dosar de insoltenta la Tribunalul Hunedoara s-a inscris si casa de avocatura Bostina si Asociatii. Dosarul a fost inregistrat initial de firma Romlink Invest SRL pe 8 aprilie 2015, alaturandu-se ulterior si Instal Comimpex 2006 SRL, Arteca Jilava SA si Bostina & Asociatii. Acestea se adauga la alte trei dosare de insolventa inregistrate in acest an. In ciuda situatiei extrem de dificile in care se afla CE Hunedoara si a numeroaselor cereri de intrare in insolventa, companie cu aproape 7.000 de angajati, premierul Victor Ponta si ministrul energiei Andrei Gerea evita orice dezbatere publica legata de acest subiect. Pentru CEH, insolventa inseamna direct faliment.

• Guvernul Ponta a infiintat Complexul Energetic Hunedoara si tot Guvernul Ponta il desfiinteaza
  

Complexul Energetic Hunedoara a fost infiintat in septembrie 2012 in urma fuziunii Electrocentrale Deva (termocentrala Mintia) si Electrocentrale Paroseni. In februarie 2013, compania nou infiintata a fuzionat cu Societatea Nationala a Huilei (CNH). De fapt, doar cu o parte din CNH, deoarece au fost preluate doar patru mine din sapte cate detinea. Ideea a fost sa fie preluata partea viabila din minerit si comasata cu partea de producere a energiei. Astfel, activele asa-zis viabile, adica minele Lonea, Livezeni, Lupeni si Vulcan, au fost incluse in Complexul Energetic Hunedoara. Celelate, adica minele Petrila, Paroseni si Uricani urmeaza sa fie inchise treptat pana in 2018, trecand in acest scop la SN Inchideri Mine Valea Jiului.

Insa, in lipsa oricarui plan de restructurare si eficientizare, cu un management neprofesionist, din cauza unor contracte de achizitie de carbune din import pagubitoare, CE Hunedoara a ajuns, in doar trei ani, la pierderi de 1 miliard de lei si datorii de multe sute de milioane de lei, dintre care peste 300 milioane lei doar la stat. La aceste cauze se adauga si deciziile politice daunatoare ale guvernelor Ponta.

Bani pentru Hidro Tarnita. Reamintim ca in urma deciziei Guvernului a fost infiintata in 2013 compania de proiect Hidro Tarnita cu un capital social de 115.000 lei si doi actionari, Complexul Energetic Hunedoara si SAPE Electrica. Compania ar trebui sa se ocupe de proiectul de peste 1 miliard de euro privind construirea hidrocentralei Tarnita-Lapustesti. Este un proiect pentru care s-au cheltuit in mod inutil circa 5 milioane de euro pe studii de fezabilitate care nu au dovedit in vreun fel oportunitatea acestuia. Practic este un proiect care inghite bani degeaba. Mai mult, fostul ministru delegat pentru energie Constantin Nita a obligat Complexul Energetic Hunedoara, la inceputul lui 2013, sa participe la majorarea capitalului social al Hidro Tarnita cu 8,8 milioane lei, in doua etape, pana la 30 aprilie cu 30% din suma si pana la 31 decembrie 2014 cu restul. Insa CE Hunedoara a varsat doar 30% din suma, pentru restul neavand bani. Chiar si avansul de 30% a contribuit la destabilizarea situatiei financiare a complexului. Culmea e ca Hidro Tarnita a somat societatea sa plateasca restantele de 6,3 milioane de lei dar si dobanzi de intarziere si daune care curg de la 31 decembrie 2014. Totul pentru o societate si un proiect care nu si-au dovedit pana acum utilitatea. In ianuarie 2015, reprezentantii Hidro Tarnita sustineau ca cinci companii chineze au depus oferte preliminare si neangajante in cadrul acestei etape de precalificare pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti. Proiectul a ramas la acest stadiu.

Bani si pentru cablul submarin Romania-Turcia, un proiect de care turcii nu sunt interesati. Exact ca in cazul companiei de proiect Hidro Tarnita s-a infiintat si compania de proiect HVDCC Romania-Turcia SA care s-ar ocupa de cablul electric submarin Romania-Turcia. Si aici, in urma deciziei Guvernului Ponta sustinute puternic de fostul ministru Constantin Nita, CE Hunedoara a fost obligata sa contribuie cu 2 milioane de euro. Este un proiect despre care se discuta de cel putin 10 ani si care nu a fost concretizat mai ales ca Turcia nu a dovedit un prea mare interes pentru construirea lui. In schimb, se irosesc bani pe studii si salarii inutile.

Import de carbune cand minele din Romania sunt pline de huila. O alta decizie care ar putea fi o cauza a situatiei dezastruoasa de la CE Hunedoara ar putea fi cea legata de importurile de carbune. La sfarsitul anului 2012, Termocentrala Mintia, parte a CEH, a facut un import de 455.000 de tone de carbune despre care un audit, solicitat de directorul complexului de atunci, Daniel Andronache, releva ca nu era oportun. Practic, CE Hunedoara nu prelua carbunele din minele romanesti, in schimb importa, fapt care a starnit nemultumirea ortacilor care nu mai aveau de lucru. Si pentru iarna 2014-2015, CE Hunedoara a lansat procedura de achizitie din import a 150.000 tone de carbune. Problema este ca aceste importuri s-au facut in conditiile in care minele din Romania sunt pline de huila. In plus, ar exista la Directia Nationala Anticoruptie o plangere legata de importurile realizate in anii trecuti. Directia Nationala Anticoruptie ar fi fost sesizata, in 2013, pe marginea importului de huila efectuat in 2012 de Termocentrala Mintia si mai apoi de Complexul Energetic Hunedoara. Exista banuiala ca aceste importuri nu au fost facute tocmai legal, carbunele din adus din Ucraina, via Ungaria, printr-o serie de intermediari.

• O firma americana ar fi fost interesata de CE Hunedoara, dar Guvernul nu ar fi fost interesat de firma americana. In decembrie 2014, pe final de mandat, fostul ministru al energiei Razvan Nicolescu a anuntat ca firma americana Quintana Minerals Corporation ar fi interesata de privatizarea CEH, solicitand in acest sens Departamentului pentru Energie mai multe informatii despre firma de stat. Nicolescu spunea ca este o companie foarte mare, al doilea detinator de rezerve de carbune din SUA, insa nici pana acum Guvernul nu ar fi raspuns intrebarilor transmise de aceasta.

CE Hunedoara nu are bani nici macar pentru concedieri.540 de angajati, majoritatea personal TESA, ar trebui concediati, insa concedierile au fost amanate din lipsa de fonduri pentru salarii compensatorii. Persoanele concediate ar trebui sa beneficieze de trei pana la 12 salarii brute lunare pe companie la nivelul din anul 2014.

HotNews.ro a scris despre posibilitatea ca CE Hunedoara sa intre in faliment inca din octombrie 2014. De altfel, ar fi trebuit inceputa procedura insolventei inca din aceasta vara, insa fiind an electoral, a fost prelungita in mod artificial agonia. Guvernul a intervenit prin adoptarea unor acte normative care sa permita societatii sa mai functioneze si pe perioada iernii. Guvernul Ponta a incercat, astfel, sa evite orice forma de protest din partea minerilor, fiind stiut faptul ca zona Vaii Jiului este o adevarata bomba sociala care sta sa explodeze oricand. Pe de-o parte, Guvernul a luat decizii care au contribuit in mare masura la destabilizare, iar pe de alta parte, a intervenit prin masuri care nu au facut altceva decat sa-i prelungeasca viata cu cateva luni.

In octombrie 2014, Victor Ponta aflat intr-o vizita electorala in Hunedoara spunea ca se fac eforturi uriase pentru salvarea complexului. „In 2012 si Complexul Energetic Oltenia si Complexul Energetic Hunedoara erau in faliment. Din 2012 pana acum am facut si facem eforturi uriase pentru ca trebuie sa salvam aceste companii care produc energie termo”, spunea Ponta cand era in campania electorala. De atunci si pana acum CE Hunedoara a ajuns intr-o situatie si mai grava.

CE Hunedoara produce energie foarte scumpa, cea mai scumpa din Romania. Costul de productie depaseste 270 lei/MWh, in conditiile in care energia se vinde pe bursa energie cu circa 170 lei/MWh, in medie.

Presedintele Consiliului Concurentei Bogdan Chiritoiu spunea recent ca piederile uriase de la Complexul Energetic Hunedoara, 1 miliard in 2014, pot fi considerate ajutor de stat. „Nu va fi usor sa convingem ca avem nevoie de o capacitate care produce la 300 si ceva de lei/MWh, cand pretul energiei este de 100 si ceva de lei”, a spus Chiritoiu.

Pana la acest dosar de insolventa au mai existat in acest an alte trei, insa creditorii au renuntat procese inca de la primele infatisari.

Pe fondul acestei situatii tensionate, presedintele Consiliului de Administratie al Complexului Energetic Hunedoara, Alexandru Blaj, a demisionat saptamana trecuta din functie, nemultumit ca Ministerul de Finante si al Justitiei refuza aprobarea acordarii unui ajutor de salvare pentru achizitionarea certificatelor de CO2. CE Hunedoara a reusit sa cumpere doar o parte din certificate, motiv pentru care risca amenzi din parea Comisiei Europene de circa 120 milioane de euro.

Vicepresedintele CJ Hunedoara Dorin Gligor i-a solicitat recent premierului Victor Ponta ca o delegatie guvernamentala sa vina in judet pentru a discuta despre descentralizarea activitatii CEH, precizand ca luarea unei decizii in acest sens fara consultarea autoritatilor locale reprezinta „un grav abuz”. „Consiliul Judetean Hunedoara a luat act de intentia Guvernului de a reorganiza Complexul Energetic Hunedoara in directia divizarii, situatie in care s-a facut vorbire si de implicarea in acest proces a administratiei judetene. In acest sens, solicitam, in regim de urgenta, prezenta unei delegatii guvernamentale in judetul Hunedoara cu care sa putem discuta privitor la implicatiile administratiei judetene despre care s-a facut referire prin diferite surse, unele dintre ele venind chiar din zona sectorului energetic”, spunea Gligor. Pana acum nu a existat nicio reactie publica din partea Guvernului.

De asemenea, membrii Sindicatului ‘Muntele’ de la Complexul Energetic Hunedoara s-au aflat in greva foamei timp de 24 de ore, cei zece reprezentanti ai organizatiei sindicale care au luat parte la protest solicitand ca Guvernul sa aprobe ajutorul de stat in valoare de 37,7 milioane euro, necesar cumpararii de certificate de carbon.

Pe 21 aprilie, Comisia Europeana a aprobat pentru o perioada de sase luni un ajutor de salvare, in valoare de 167 de milioane lei (aproximativ 37,7 milioane euro), acordat de autoritatile romane Complexului Energetic Hunedoara. Potrivit expertilor CE, ajutorul de stat este in concordanta cu normele UE privind salvarea si restructurarea intreprinderilor aflate in dificultate). El este limitat la suma necesara Complexului Energetic Hunedoara pentru a-si desfasura in continuare activitatile de exploatare a centralelor electrice in urmatoarele sase luni si pentru plata creditorilor.

Insa, conditiile pentru rambursarea creditului sunt destul de dure. Pentru obtinerea ajutorului, autoritatile statului s-au angajat sa prezinte un plan de restructurare menit sa asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, in cazul in care societatea nu va fi in masura sa ramburseze ajutorul pentru salvare, dupa cele sase luni. Daca acest plan de restructurare nu este prezentat, CE Hunedoara va fi obligata sa prezinte un plan de lichidare.

Chiar daca a solicitat Comisiei Europene sa isi dea acordul pentru acest ajutor, pana in acest moment, Guvernul nu a aprobat nicio hotarare de Guvern privind ajutorul de stat.