Sari direct la conținut

Compromis UE: Proiectul gazoductului Nord Stream 2 va continua, însă cu respectarea unor reglementări europene mai stricte

HotNews.ro
Ruta Nord Stream 2, Foto: Gazprom
Ruta Nord Stream 2, Foto: Gazprom

​Statele membre UE au încheiat, marți seara, un acord provizoriu cu Parlamentul European şi Comisia Europeană pentru reglementarea gazoductului Nord Stream 2, construit în prezent între Rusia şi Germania, au declarat miercuri pentru DPA surse din cadrul delegaţiei germane, potrivit Agerpres. În principiu, acordul nu blochează controversatul proiect, poate doar îl întârzie puțin. În schimb, prevede introducerea unor noi norme astfel încât principiile europene să fie respectate inclusiv în cazul proiectului rusesc. Acordul este văzut ca un compromis.

Potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale va fi revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2, arată jurnaliștii de la DPA. Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Comisia Europeană a transmis un comunicat prin care se arată mulțumită de acord. Potrivit comunicatului, scopul acordului este de a îmbunătăți actuala Directivă privind gazele (2009/73/ CE) și de a asigura că principiile legislației UE în domeniul energiei (accesul terților, reglementarea tarifelor, unbundling-ul și transparența) se aplică tuturor conductelor de gaze către și dinspre țări terțe. Excepțiile sunt posibile numai în cadrul unor proceduri stricte în care Comisia ar urma să joace un rol decisiv, susține Comisia.

Potrivit Comisiei, acordul asigură faptul că dispozițiile directivei privind gazele sunt aplicate pe teritoriul UE (onshore și offshore) și asigură o supraveghere eficientă pentru a asigura aplicarea normelor pieței interne ale UE de către autoritățile naționale sub supravegherea Comisiei. De asemenea, sporește transparența și cooperarea între autoritățile naționale competente.

În urma acestui acord politic provizoriu, textul directivei va trebui să fie aprobat oficial de Parlamentul European și de Consiliu. Odată aprobat, textul va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va trebui transpusă în legislația națională în termen de 9 luni.

Acordul a fost încheiat după ce Germania și Franța au ajuns săptămâna trecută la un compromis în disputa dintre ele pe marginea gazoductului rusesc. Vezi aici mai multe amănunte.

Gigantul rus Gazprom încearcă să construiască, împreună cu firmele europene, o conductă de peste 1.200 de kilometri care să transporte gazul natural din Rusia spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Polonia, Ucraina şi ţările baltice. Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Practic, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Blocul comunitar a fost divizat în ceea ce privește susținerea acestui proiect. Astfel, statele est-europene și țările baltice privesc proiectul gazoductului ca pe o măsură prin care menține statele UE în starea de dependență față de gazul rusesc. Pe de altă parte, țările nordice și, în mod special Germania, susțin că acest proiect are avantaje economice.

Conducta Nord Stream 2 este preconizată să devină operaţională la finele lui 2019. Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro