Concert Stefan Hrusca la Sala Palatului: Daca incep sa am fani la varsta asta, inseamna ca mai am de cantat

Daca nu ar fi existat, ar fi trebuit inventat. Caci cine a mai pomenit Craciun romanesc fara Hrusca? In ciuda vremii ploioase, Sala Palatului a fost neincapatoare sambata seara: parinti si copii, bunici si nepoti au venit sa asculte colindele unui maramuresean care, desi locuieste in Canada de aproape doua decenii, nu a uitat sa vorbeasca, sa cante si sa simta romaneste. Stefan Hrusca a prezentat colinde maramuresene si ardelene, a povestit si a explicat „ritualul” colindatului si a induiosat publicul cu celebra piesa Ruga pentru parinti.

Inceput la 19:40, concertul a adus pe scena un grup de colindatori – „Dubasi”, apoi Deschide nana usile a facut intrarea in scena a celui mai mare colindator roman. „Va spun bun gasit intr-o seara a Postului Craciunului, 2008, in capitala tarii, in Bucuresti. Ma bucur ca v-ati facut timp pentru o reintalnire cu colindul nostru stramosesc. Va multumesc din suflet si v-asteptam sa colindati cu noi”, a spus Stefan Hrusca.

Cerul si pamantul, interpretat in mod stralucit, i-a adus un buchet de flori din partea unei fetite. „Mi-a spus <>. Daca incep sa am fani la varsta asta, inseamna ca mai am de cantat”, a constatat artistul. „Ce-am observat: am inceput turneul pe 29, la Sibiu. S-a deschis targul de iarna in acea piata superb amenajata de sibieni. Vreau sa va spun ca poate sa rivalizeze cu orice piata din capitalele Europei, foarte frumos amenajata, si am observat ca vin foarte multi tineri, multi copii, ceea ce nu poate decat sa ma bucure. Este un mare lucru ca ceea ce am mostenit de la parinti, de la bunici, tot ceea ce s-a creat, frumosul acela, firescul, curatul, traditia – sa ramana si s-o duca ei mai departe. M-as bucura ca peste 20 de ani sau 10 ani, cand n-o sa mai pot canta, sa pot sa-i vad pe ei urcand pe scena, sa vin sa-i aplaud. Si multumesc parintilor care le dau astfel de educatie copiilor lor.”

Seara a continuat cu Afara ninge linistit si cu un alt colind celebru, Linu-i lin, dar publicul a inceput sa cante versurile abia la Florile dalbe.

un colindator intr-un cadru de poveste
Foto: Hotnews

„<>, zice gazda la colindatori. Primii sunt coconii, i-ati vazut aicea aliniati. Iar cand intra-n casa, gazda le da ce-a pregatit pentru ei: mere, bomboane, nuci, alune, niste bani, craitari le ziceam, sau in euro”, a povestit Hrusca amuzat. „Feciorii si fetele canta incepand de la 10 seara pana spre dimineata, pe la 5-6, cum se mijeste de ziua. S-atunci fiecare pleaca spre casa, dupa o noapte intreaga de colindat. Unii mai obositi, altii mai putin verji. De multe ori, ceterasii, care si ei umbla la colindat, se intalnesc in casa gazdei cu colindatorii. Si-atunci gazda le mai spune sa mai cante si alte cantece, lumesti, cum le zicem noi, cantece de petrecere, de lume.”

„Dati-mi voie sa ma consider de la dumneavoastra in Ajunul Craciunului si sa va cantam trei cantece de o cu totul alta factura. Mi se pare ca-i nimerit. Va simt foarte aproape si pot sa va spun un cantec pe care l-am compus cu ani in urma, pe versurile poetului Adrian Paunescu, si doua cantece din Maramures, la care o sa va cer sa ma ajutati.” Ruga pentru parinti, cantec ce ar putea face si pietrele sa planga, a intristat sala, pentru ca veselia sa fie readusa de Saraca inima me si de versuri ca „daca pui de morosan/ sa nu dai cu bolovan” sau „cate mandre-n brate-am strans/ tate dupa mine-or plans”, alaturi de precizarea „cantecu-i asa”.

Au urmat prezentarile celor doi prieteni de pe scena: Ionut Cadariu (clape) si Mario Florescu (percutie). Usor neatent, Hrusca l-a prezentat pe Ionut drept „un absolvent al conservatorului din Cluj. Ba nu, fac o corectare: el o terminat Conservatorul la Timisoara. Daca ma vad prietenii lui si m-aud, ma cearta. Ma iarta?” „No, acuma dansul o terminat conservatorul la Cluj”, si a inceput prezentarea lui Mario, responsabil pentru instrumente precum clopotei, talangi, zorzoane.

„Romanul vrea din nou sa asculte colindele. Si poate-ncet incet, ii facem sa mearga si la colindat, ca degeaba ascultam colinde, daca nu mergem sa colindam parintii, fratii, rudele, prietenii. Asa-i frumos obiceiul colindatului. Toti de aici din Sala Palatului, dupa ce terminati de vazut concertul, mergeti la colindat. Bine, poate nu acuma, dar in noaptea de Craciun. Este cel mai frumos obicei crestinesc si romanesc, de a merge sa urezi de bine, pentru sarbatori, celor dragi. Faceti asta si o sa va curatati si o sa va simtiti mult mai bine sufleteste, va spun cu drag”, ne-a indemnat Stefan Hrusca.

Pentru ca „tema pastoritului este foarte prezenta in colindele romanesti”, au urmat si cateva colinde ale oierilor, iar Trei pastori a fost cantata cu ajutorul publicului. „Multumesc tare fain”, a raspuns Hrusca si a marturisit ca „mie mi-or trecut emotiile.”

Dupa Sculati, sculati, boieri mari si Deschide usa, crestine, a reaparut pe scena corul „Dubasi”. Emotionati, copiii au incurcat versurile, spre amuzamentul publicului, care i-a ajutat pe „dubasi” prin aplauze. Raspunsul copiiilor a fost pe masura: au urmat cantece vesele, „de-nvartit”, pentru ca tot ei sa ne ureze, in cele din urma, „ani noi fericiti”.

Dubasi mici
Foto: Hotnews

Reaparitia lui Stefan Hrusca pe scena a adus imediat si promisiunea de a-i mai aduce pe tinerii colindatori in Bucuresti pentru alte spectacole: „o sa-i mai chemam in Capitala, sa vada becurile. E bine?”

Dupa Flori de mar si Coborat-o coborat, a venit randul unor colinde din alte zone ale tarii. „Dupa primele albume pe care le-am realizat cu colinde de acasa, din Maramures, incepand din ’96 am inceput sa cutreier Ardealul, impreuna cu un foarte drag om, poetul si regretatul prieten al nostru si-al dumneavoastra, George Tarnea. Am cutreierat zone din Ardeal care inca pastreaza frumusetea colindului, pastreaza colindul, autenticitatea, postul, obiceiul, traditia. Si-am cules colinde si din alte zone, spunand ca-i bine sa aduni cat mai multe, acelea care ne sunt pe suflet, sa le pot reda celor care asculta colinde.”

Au urmat astfel trei cantece din zona de Bihor si de Hunedoara, „ale noastre, nu ale mele, ale noastre, ale tuturora”. „Un colind al feciorului, i se spune june, junele tinerelu’. I se face pofta de insuratoare, dar pentru ca e postul craciunului si nu se fac nunti, trebuie sa astepte primavara, cand o sa faca si el nunta lui si o sa fie bucuros”

Dupa Junelui tinerelu’ a venit randul unui colind al pomului, Pom inramuratu’, continuat cu Marut margaritar, un cantec pentru cei mici. „Sper ca n-au adormit. Daca au adormit, ii rugam pe parinti sa-l invete si sa-l spuna maine sau pana la Craciun, ca sa stie sa-l colinde”.

cadouri pentru un colindator
Foto: Hotnews

Vine marea, Ia’n iesi gazda si Ziurel de ziurel au incheiat seara, adica o ora si 40 de minute de cantat. Spectatorii au aplaudat in picioare la ultima piesa, dar bis-ul nu a mai venit. Au venit insa fulgii artificiali de zapada care au umplut sala („Mama, zici ca esti ninsa, mama!”, exclama o fetita), dar si promisiunea lui Stefan ca cei care vor ramane in foaier vor primi „iscalituri autografe, pe orice aveti, biletele, afise, CD-uri. Ne facem si poze cu telefoanele, apoi mergem spre casa sa ne gandim pentru noaptea de Craciun ce avem de facut. Va multumesc din suflet.”

„Saracu’! Pai il sfasie astia in curand”, s-a aratat ingrijorata o batranica, auzind ca artistul va da autografe.