Concurenta la romanii de pe meleaguri straine

Satui de unitate si solidaritate comunista, romanii se calca in picioare sa iasa in fata, fie la profit, fie la imagine. Intram cu calcaiul in capitalism, s-ar putea spune, iar aceasta nu se intampla doar in tara, ci si in comunitatile romanesti de peste granite. Recentele serbari de vara din Germania ne-au pus, in acest sens, pe masa, un aperitiv dulce-amarui.

Stuttgart – impartit intre doua festivaluri romanesti

Piata centrala din Stuttgart, anualul Festival al Culturilor, cu muzica de cea mai buna calitate, arome culinare, expozanti si vizitatori de toate culorile, la propriu si la figurat. Romanii se desfasoara pe doua standuri. Forumul germano-roman Gerrum din Stuttgart urca un panou de tara (Romania) pana la ceruri, la „parter” se vand bauturi si mici.

Asociatia germano-romana din Stuttgart Agero expune in cadrul unui stand informativ, alaturi de informatii turistice si brosuri Western Union, o minunata colectie de costume populare romanesti, cu valoare muzeistica, aduse de Maria Stroia, impreuna cu muzica sa titrata „Io-s fata de la Vaideei”. Maria a expus si in cadrul zilelor Culturii de la Fellbach.

Gerrum are un program in derulare pentru invatare de dansuri populare romanesti si la Festival se anunta cu o trupa de dansuri populare cu amatori. In programul oficial e mentionat insa doar ansamblul Fagarasul, „premiat de mai multe ori si venit direct din Romania”.

Trupa Fagarasul a dat spectacolul in Marktplatz din Stuttgart, in cadrul unui turneu „sub egida MAE si in colaborare cu Casa de Cultura a orasului Fagaras, director fiind Mihai Ghiuritau, iar coregraf Ion Ionut”, dupa cum ne spune Gheorghe Rotaru, managerul artistic al proiectului cultural bine primit de nemti si publicul international.

Mai putin de romanii din zona Stuttgart, care nu s-au inghesuit la spectacolul oferit de Agero in sala de sport din Weilimdorf.

Chestie de gust, de comoditate, sau de „capra vecinului”? Dansurile Fagarasului au meritat insa toate paralele, la figurat, caci intrarea a fost gratuita si a atras nemti din zona, veniti pentru ei, dar si pentru cantecele de petrecere ale lui Ion Calancea si Duo-EG, Gigi si Elena Cranganu.

Dar sa vedem cum a fost si cu cealalta concurenta, din Nurnberg.

Cutite si flacari

In acelasi weekend, 30.06-01.07, doua festivaluri romanesti in aer liber si-au disputat publicul roman si german la 3 kilometri unul de altul. Ro-Open Air editia a V-a, precedat de inedita expozitie de pictura a lui Daniel Scarlete, s-a intins in parcarea Saueracker si Piata Don Bosco.

A fost organizat de asociatia Alter ego (presedinte Remus Vuia), in colaborare cu Dacia si Casa Romaneasca, alte doua asociatii nurnbergheze.

Sar o gramada de sponsori, caci alt sprijin financiar Ro-Open-Air-ul nu are: Busunternehmen Pletl, Western Union transfer de bani, Restaurantul Dracula, Macelaria Fronius, agentia de turism Romtravel, Asigurari Aachen Munchener, Gertrude Tabor Imbissbetrieb. Parteneri mediatici sunt Magazinul Romanesc, Radio Z sectia romana, Radio „R” Romania pe internet. Filmeaza si OTV-ul.

La Ro Open Air, atmosfera a fost relaxata; lumea nu a venit prima data la serbarea campeneasca. S-a cantat si dansatcu Pandurii, Etno&Friends, Maria Stroia, A-kord, Miraj, ansamblul Fagarasul, Gabi Dance Show, Harmony Trio, Duo Rytmic.

Copiii s-au lasat decorati pe mutrisoare, parintii au stat la coada la mici. Toti au vrut bilete de tombola, fie ca tinteau mingile de fotbal galben-negre Western Union, fie excursia Romtravel. Timpul a fost schimbator, a mai si picurat, insa spre seara toata lumea a fost cu chef si asa a dus-o pana spre miezul noptii.

In paralel, Festivalul Asociatiei nou-infiintatei Romanima a monopolizat din nou Jakobsplatzul (piata Centrala din Nurnberg, mai deunazi plina de prichindei romanesti) si a fost blagoslovit de Primariile Nurnberg si Brasov, imprietenite pe fondul mai putin cultural al unui parteneriat economic, pe un viitor tronson al Transrapidului Nurnberg-Constanta, via Brasov. Pe scurt, proiectul Coridorului 4 TEN 22.

Primarul din Nurnberg, Ulrich Maly, a deschis festivalul, iar programul anuntat a fost tentant, cu K1 si Felicia Filip, Ro-Mania, Elvin Dandel si altii. O parte din lumea pornita la distractie duminicala a dat o tura intai prin Jakobsplatz, apoi a trecut la fapta cu halba si hora de la Saueracker.

O prajitura si doi carnati

Iata insa ce spune redactorul sef al Radio Z -sectiunea in limba romana, din Nurnberg, Alexandru Schaefer-Garleanu, despre concurenta asociatiilor care organizeaza serbari culturale si campenesti: “Falsul si impostura au invadat viata comunitatii romanesti din Nurnberg, transformand-o intr-o cangrena sociala.

Suntem blestemati sa ducem aceasta povara si sa aratam lumii ca la Nurnberg, in Germania, romanii au ajuns sa-si “dea in cap”, unul celuilalt, pentru o prajitura si doi carnati”.

Schaefer-Garleanu considera ca “asa-zisa lupta din sanul comunitatii romanesti este de fapt o lupta intre firmele care doresc sa-si faca publicitate si sa desfaca produsele proprii” si, in consens cu Nicholas Gundel, presedintele Asociatiei Dacia din Nurnberg, considera ca “realitatea a demonstrat deja in acesti ani ca se pot organiza festivale de anvergura doar prin sponsorizari locale, fara aportul sarmanului contribuabil roman” .

El se intreaba “de ce e nevoie de bani de la Bucuresti pentru organizarea unor manifestari cu prioritati mercantile la Nurnberg, mai ales cand asociatiile „Un alter Ego”, „Casa Romaneasca” si „Dacia” au demonstrat, de nenumarate ori, ca astfel de manifestari se pot finanta doar prin contributiile sponsorilor locali?”.

“E insa trist faptul ca, la mii de kilometri departare de locurile unde ne-am nascut, am ajuns sa cream in jurul nostru o “mica Romanie”, de data aceasta, in sensul cel mai negativ” conchide el.

Loc pentru toti

Personal, sunt de parere ca e loc pentru toti. Mii de persoane, de diferite etnii, au mancat, cantat si dansat romaneste la festivalurile de vara din Germania. Mesajul Romaniei tinere si culturale le-a ajuns la ochi, in ureche si unora, in suflet.

Insa nu si la ratiunea germana, care functioneaza indeobste bine, lucrativ si stie sa desparta griul de neghina, chiar si in cadrul spatiului recreativ.

“Cine nu e cu noi, e impotriva noastra” imi aduce aminte de vremuri de care am fugit. Comunistii se bateau pe piept cu nefericitul slogan, ce exprima intoleranta, teama de comparatie si lipsa de dialog.

Concurenta e buna, aduce idei noi si profit. Concurenta loiala e si mai buna, insa, in Romania, ca si in Germania sau pe mapamodul globalizat, ramane adesea un vis. Pana la trezire, sa credem ca romanii din strainatate pot chiar sa isi dea in cap “pentru o prajitura si doi carnati”?

Sau miza e alta si ne ineaca fumul de mici?