Conferința Anuală de Taxe PwC 2026: Care sunt implicațiile modificărilor de taxe și ce le promite companiilor pachetul de relansare economică?

Implicațiile modificărilor fiscale adoptate începând din vara anului trecut, pe fondul unui deficit bugetar ridicat și al unor deficiențe structurale în colectarea veniturilor, au fost analizate în cadrul Conferinței Anuale de Taxe PwC România. Implementarea rapidă a modificărilor din primul pachet fiscal a generat dificultăți practice semnificative, în special în sectoarele afectate de reclasificarea cotelor de TVA, iar suspendarea sistemului e-TVA a semnalat necesitatea unei recalibrări a procesului de digitalizare a administrației fiscale. 

Urmăriți înregistrarea discuției aici:

Al doilea pachet fiscal a mutat accentul pe disciplina fiscală și corporativă. Noi criterii de risc fiscal, cazuri extinse de inactivitate cu consecințe grave, eșalonări la plată sensibil mai greu accesibile și un capital social corelat cu cifra de afaceri au redefinit cadrul de conformare. În paralel, modificările aduse Legii societăților comerciale au introdus interdicții explicite pentru companiile cu activ net negativ, inclusiv în privința rambursării împrumuturilor de la persoane afiliate și a distribuirii de dividende. Reforma taxelor locale, deși așteptată ca jalon PNRR, a ridicat semne de întrebare prin ritmul și modul de comunicare, iar controversatul impozit minim pe cifra de afaceri (IMCA) a continuat să genereze inechități practice și dificultăți de recunoaștere internațională. 

Pachetul de relansare economică adoptat la începutul acestui an a fost o mult-așteptată gură de oxigen pentru mediul de afaceri. Acesta introduce un credit fiscal de 10% pentru cercetare-dezvoltare, o facilitate regândită pentru profitul reinvestit, amortizare super-accelerată pentru investiții realizate în 2026, precum și un cadru multianual de ajutoare de stat cu valori de până la un miliard de lei, destinat sectoarelor considerate strategice – de la industria prelucrătoare și lanțurile de aprovizionare critice, la apărare, digitalizare și turism. 

Pe plan internațional, Pilonul 2 devine operațional, cu un prim termen de raportare și plată la 30 iunie 2026, iar în zona prețurilor de transfer, ANAF semnalează o deschidere către conformarea voluntară prin modernizarea acordurilor de preț în avans. Pe zona de comerț internațional, digitalizarea operațiunilor vamale, reautorizarea operatorilor de accize și intrarea în etapa definitivă a mecanismului CBAM impun acțiune imediată. 

Concluzia panelului a fost că, deși autoritățile au anunțat că nu sunt prevăzute noi majorări de taxe în 2026, efectele cumulului de măsuri adoptate în ultimul an urmează să se materializeze, iar companiile trebuie să-și calibrează din timp strategia fiscală.

Principalele declarații ale panelului:

Adina Vizoli, Partener PwC România: Măsura cea mai de impact a fost majorarea cotelor de TVA. 2026 marchează etapa definitivă de implementare a raportării CBAM

Măsura cea mai de impact a fost majorarea cotelor de TVA. Cota standard a devenit de la 19 la 21%, iar cotele reduse de TVA au fost unificate într-o singură cotă de 11%. Au fost dificultăți pentru acele societăți care activează în sectoare unde produsele respective au trecut de la cotă redusă la cotă standard, cum este de exemplu sectorul imobiliar rezidențial, dar au fost resimțite și o serie de dificultăți în implementarea acestor modificări, fiind un timp relativ scurt de la promulgare până la intrarea în vigoare, dar și ambiguități care persistă și în zilele noastre.

În domeniul operațiunilor vamale avem de-a face cu o transformare accelerată generată de digitalizare. De la finalul lunii februarie 2026 a început tranziția către sistemul național electronic Vamal. Practic se va renunța la actuala infrastructură europeană, se va trece la acest nou ecosistem în care se vor derula toate operațiunile vamale – autorizații, decizii, informări, controale cu privire la statutul de operator economic autorizat. De reținut este că aveți la dispoziție trei luni pentru a adapta modificările în sistemele dumneavoastră.

Pe zona accizelor avem modificări într-un ritm accelerat. Ordonanța Trenuleț ne aduce două modificări foarte importante. În perioada 31 martie – 31 mai, toate societățile care derulează operațiuni prin antrepozite fiscale, destinatar sau expeditor înregistrat, atestate de comercializare produse energetice, trebuie să treacă prin reautorizare. Absența derulării acestui proces vă pune în imposibilitatea de a mai derula operațiunile respective.

Anul 2026 marchează etapa definitivă de implementare a raportării CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism. Acest regim îi vizează pe aceia dintre dumneavoastră care realizează importuri de anumite produse – oțel, ciment, îngrășăminte – din afara Uniunii Europene. Mecanismul urmărește să așeze un cost al carbonului pentru aceste produse, în mod similar produselor din Uniunea Europeană supuse actualului ETS, Emission Trading System.

Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias: Noile criterii de risc fiscal au un dublu impact pentru companii

Noile criterii de risc fiscal au un dublu impact. Pe de o parte, va crește numărul inspecțiilor fiscale pentru companiile care bifează aceste categorii de criterii. În al doilea rând, trebuie să ne uităm și la impactul în ceea ce privește rambursarea de TVA, pentru că, dacă avem un risc fiscal ridicat, atunci rambursarea se va face doar cu control anticipat, ceea ce poate cauza un deficit de lichiditate la nivelul companiilor.

O companie care este declarată inactivă nu va mai avea cod de TVA, nu va mai putea deduce taxa pe valoare adăugată, dar în același timp va trebui să continue să colecteze TVA la bugetul de stat. Și nu în ultimul rând, vorbim de consecințe până la cele mai drastice – dizolvarea societății.

Eșalonarea simplificată, aceea scurtă, de până la 12 luni, fără garanții, din păcate este aproape eliminată. Criteriile sunt atât de mult modificate încât puține companii vor fi cele care vor mai putea beneficia de eșalonarea simplificată. Pentru eșalonarea clasică sunt impuse condiții mult mai împovărătoare: pe de o parte de garanții consistente, gaj, ipotecă, și un contract de fidejusiune – practic o garanție personală din partea administratorului.

Pachetul de relansare vine cu un obiectiv destul de ambițios: să trecem de la economia de consum la susținerea investițiilor strategice. Nu mai vorbim de ajutoare de stat punctuale, ci de un cadru multianual. Se dorește susținerea sectoarelor critice: industria prelucrătoare, lanțurile de aprovizionare critice, materii prime critice, industria de apărare, digitalizare și zona de turism și dezvoltare regională. Vorbim despre ajutoare de stat cu valori extrem de mari, de până la un miliard de lei.”

Iulian Panfiloiu, Director PwC România: Pachetul de relansare, o gură de aer – facilitatea profitului reinvestit este regândită, IMCA se elimină de la anul

Pe legea societăților avem introducerea a două interdicții foarte importante pentru societățile cu activ net negativ sau activ net pozitiv, dar sub nivelul de 50% din capitalul social. Vorbim pe de o parte de interdicția de a rambursa împrumuturile acordate de acționari, asociați sau orice alte persoane afiliate și, pe de altă parte, de interdicția de a distribui dividende.

În măsura în care nu se redresează poziția, avem încă un interval de doi ani în care suntem obligați să procedăm la conversia oricăror împrumuturi primite de la persoane afiliate, subiect al unei sancțiuni contravenționale importante, până la 300.000 de RON. Este foarte important să ne uităm la poziția de activ net, să întreprindem mecanismele necesare pentru corecție și să avem în vedere și toate implicațiile fiscale ce derivă din această situație.

Ordonanța Trenuleț a venit și cu această surpriză mult așteptată. Se elimină de la anul IMCA, iar pentru anul acesta avem o cotă redusă de 0,5%. Această veste a venit cumva și cu un gust amar pentru jucătorii din sectorul de petrol și gaze naturale, pentru că ICA s-a prelungit pentru încă un an.

Acest pachet de relansare economică a venit ca o gură de aer pentru mediul de afaceri. Facilitatea privind profitul reinvestit este regândită – dacă până acum era o amânare, acum se oferă o facilitate de a nu mai taxa 50% din această rezervă dacă este ținută timp de cinci ani. Ce e important aici este că facilitatea se aplică și pentru soldul existent al rezervelor aferent perioadelor precedente.

Florin Rizea, Director PwC România: Pilonul 2 privind impozitarea profiturilor multinaționalelor are primul termen de plată pe 30 iunie 2026

Despre Pilonul 2 – clar putem vorbi liniștiți toată ziua și cred că nu acoperim nici măcar 10%. 30 iunie 2026 este primul termen de raportare și de plată a unui eventual impozit suplimentar pentru companiile care au anul calendaristic. Recomandarea pe zona aceasta de raportare este să verificăm încă o dată calculul înainte să raportăm pentru a se ne asigura că totul a fost calculat corect.

Următorul punct este calculul impozitului amânat și aplicare IFRS pentru companii din grup Pilon 2. Începând cu 2025, companiile dintr-un astfel de grup vor trebui să calculeze un impozit amânat și să-l prezinte în notele la situațiile financiare locale. Totodată, entitățile pot opta pentru trecerea la IFRS. Este important pentru că, până acum, IFRS în România aplicau doar băncile și companiile listate. Iată că apare o a treia categorie: companii din grupuri Pilon 2.

Autoritățile de la OECD au introdus un termen – Qualified Tax Incentives – și, ca rezultat, facilitățile fiscale se vor recunoaște și la calculul Pilon 2 pentru a nu mai fi afectați. Deci mesajul aici este că, începând cu anul 2026, facilitățile fiscale nu vor mai avea un impact negativ la calculul Pilonului 2.

Ala Popa, Senior Manager PwC România: Dacă dețineți un acord de preț în avans, puteți aplica retroactivitatea acestuia până la cinci ani

În noiembrie anul trecut au fost publicate actualizări la comentariile la convenția model. În ceea ce ține de articolul 9 – Întreprinderi asociate, actualizările aliniază acum și aduc la nivel de tratat recomandările deja incluse în liniile directoare OECD în ceea ce ține de tranzacții financiare.

Indiferent de metoda aleasă, ce capătă acum o importanță și mai mare este stabilirea naturii economice reale a tranzacției, adică acea capacitate de finanțare, înainte de a efectua un studiu de comparabilitate. Ce am observat noi în cadrul inspecțiilor pe care ANAF le derulează în zona de prețuri de transfer este o atenție sporită și din partea autorităților asupra acestei capacități de finanțare.

Ce recomandăm companiilor este ca, în cazul în care aveți împrumuturi semnificative, să analizați aceste împrumuturi și din perspectiva capacității de finanțare, și anume: este acest împrumut o datorie sau un capital, dacă controlul efectiv este susținut, dacă riscul este susținut de control efectiv și de capacitate de finanțare, și dacă gradul de îndatorare este susținut de acea capacitate de finanțare, dincolo de limitele legale.

Avem o veste bună din partea ANAF: a fost actualizată legislația și acum, în cazul în care dețineți un acord de preț în avans, puteți aplica retroactivitatea acestuia până la cinci ani. Aceste modificări certifică intenția ANAF de a susține o conformare voluntară, o stabilitate fiscală și de a încuraja companiile să depună pentru acorduri de preț în avans.

Ruxandra Popescu, Director PwC România: Scutirea de R&D la nivelul angajaților – o Cenușăreasă a facilităților fiscale, pe cale să devină prințesă

Vibe-ul este unul bun în zona asta, din toate punctele de vedere. Creditul fiscal introdus prin ordonanța pentru relansarea economică este una dintre veștile bune așteptate de mediul de afaceri. Putem să ne facem planuri în jurul facilităților fiscale de cercetare-dezvoltare, pentru că autoritățile susțin și au înțeles rolul fundamental al activității inovative din mediul privat și doresc să investească.

Vestea bună este că este o cotă de 10%, ceea ce este superior față de ce văzusem până acum. Se aplică începând cu anul fiscal 2026, îndeplinește criteriul de a fi considerat un credit fiscal rambursabil calificat – ceea ce rezolvă problema companiilor sub incidența Pilonului 2. Creditul poate fi dedus din impozitul pe profit sau din IMCA. Ulterior, diferența rămasă poate fi compensată cu obligații fiscale restante sau solicitată ca restituire.

Scutirea de R&D la nivelul angajaților nu este o scutire nouă. Este o facilitate care există de ceva vreme, dar a stat într-un con de umbră – un fel de Cenușăreasă a facilităților fiscale. Dar acum, dat fiind că toate celelalte facilități au cam fost eliminate la nivelul angajaților, este pe cale să se transforme într-o prințesă. Companiile sunt interesate să exploreze în ce măsură pot aplica această scutire, pentru că presiunea vine din partea angajaților, iar angajatorii au realizat că beneficiul pe termen mediu și lung este de necontestat – devin un angajator atractiv care le permite atragerea mult mai ușor a talentelor din piață.

Inovarea este la tot pasul. Cred că toate companiile care doresc să rămână în jocul competitiv inovează. Dificultatea este cum formalizăm această inovare. Aș putea da niște exemple: chiar și introducerea unui sistem ERP, automatizarea diverselor procese, utilizarea AI-ului pentru soluționarea eficientă a solicitărilor de la clienți – lista este de neoprit. Este absolut important ca activitatea de cercetare-dezvoltare să existe. Validarea se poate face printr-un expert independent – nu este obligatoriu, se poate face și cu resurse interne, numai că, pentru un confort sporit, noi recomandăm un expert independent deoarece are mai mare greutate în cazul unui control.

Articol susținut de PwC România