România răspunde cererii SUA. Cum s-au poziționat până acum celelalte țări europene față de războiul din Iran
România a aprobat astăzi cererea Washingtonului de a desfășura temporar avioane de realimentare, echipamente și trupe în România, în contextul războiului din Iran. Nicușor Dan a subliniat că aceste echipamente sunt strict defensive și vor fi dislocate în baza parteneriatului strategic. Dar cum au acționat până acum celelalte state europene?
Războiul a scos la iveală divergențe cu privire la cât de strâns ar trebui să se alinieze statele europene cu Statele Unite, arată Politico și agenția Anadolu.
Liderii din Europa au cerut în general reținere și soluții diplomatice, avertizând că extinderea conflictului ar putea destabiliza Orientul Mijlociu, ar putea perturba și mai grav piețele energetice și ar putea atrage Europa într-o criză mai amplă, a scris Anadolu.
Pentru multe guverne, provocarea constă în a găsi un echilibru între legăturile de securitate de lungă durată cu SUA și temerile că conflictul ar putea scăpa de sub control, a notat agenția de presă turcă.
Scott Lucas, expert la Clinton Institute din cadrul University College Dublin, a subliniat în declarații făcute pentru Anadolu că Europa are puține pârghii de influență asupra conflictului. El afirmă că Israelul își urmărește obiectivele militare cu sprijinul SUA, în timp ce Teheranul nu dă semne că ar capitula.
„Europa nu poate, în realitate, să modeleze această dinamică”, afirmă Lucas, adăugând că statele din Golf, în special Qatarul, au încercat să medieze o încetare a focului, dar până acum fără succes.
Citește și
Cum s-a poziționat UE față de războiul din Iran și Orientul Mijlociu
Oficialii UE s-au mișcat rapid pentru a defini răspunsul continentului, cerând „reținere maximă” și reluarea eforturilor diplomatice. Liderii au evitat să susțină loviturile americano-israeliene, punând accent pe dreptul internațional și pe protecția civililor. Diplomații spun că prioritatea este prevenirea extinderii conflictului.
Pieter Cleppe, editorul BrusselsReport.eu, a declarat pentru Anadolu că majoritatea țărilor europene nu participă direct la lupte, dar că permit SUA să folosească infrastructura militară și că Spania este excepția notabilă. Cleppe a adăugat că divergențele dintre democrațiile europene sunt de așteptat, însă că țările au rămas unite în apărarea reciprocă.
Elisabeth Braw, cercetătoare la Atlantic Council, afirmă, în schimb, că gama largă de reacții din Europa reflectă faptul că politica externă și de securitate rămâne, în ultimă instanță, în mâinile guvernelor naționale, nu ale instituțiilor UE.
„Există opinii diferite în Europa cu privire la acest război… și nu este surprinzător că există diferențe”, a spus Braw.
Marea Britanie a stârnit furia lui Trump prin abordarea precaută inițială
În afara UE, Marea Britanie a încercat să mențină un echilibru delicat. Prim-ministrul Keir Starmer a refuzat participarea directă la loviturile militare, subliniind în același timp importanța securității regionale și a protejării rutelor maritime. Regatul Unit a desfășurat mijloace navale și aeriene și își coordonează planurile de evacuare și apărare cu aliații.
Abordarea prudentă a lui Starmer a atras critici dure și repetate din partea președintelui american Donald Trump. Înt-unul dintre mesajele sale, Trump l-a ironizat pe premierul britanic, spunând că „nu este Winston Churchill”. Oficialii britanici au încercat să minimalizeze amploarea disensiunilor, subliniind importanța alianței transatlantice, în timp ce continuă să ceară dezescaladarea conflictului.
Marea Britanie merge pe o sârmă diplomatică subțire în timp ce gestionează relația cu o administrație americană agresivă, elaborând în același timp măsuri interne de protecție pentru a atenua efectele economice ale războiului în desfășurare. Starmer a recunoscut că războiul SUA-Israel va afecta „probabil” populația din țara sa din cauza impactului economic asupra piețelor de energie.
Spania a adoptat o poziție fără echivoc
Spania a devenit cel mai vocal critic european al războiului declanșat de SUA și Israel. Prim-ministrul Pedro Sánchez a condamnat loviturile militare drept o acțiune unilaterală care riscă să alimenteze un conflict mai amplu.
Madridul a respins solicitările SUA de a folosi bazele spaniole pentru operațiuni, argumentând că o asemenea implicare necesită un mandat juridic clar.
Pieter Cleppe subliniază că poziția Madridului ilustrează modul în care statele pot avea păreri diferite în privința participării la conflict, rămânând însă unite în materie de apărare. El amintește că Spania, Italia și Franța au promis sprijin Ciprului după atacurile iraniene cu drone.
Administrația Trump a amenințat cu represalii economice severe împotriva Madridului, amplificând tensiunile deja existente din cauza refuzului guvernului socialist de a-și crește cheltuielile militare pentru a întruni noul obiectiv convenit de NATO anul trecut.
Franța a trimis nave militare în Orientul Mijlociu pentru apărarea aliaților
Președintele Emmanuel Macron a condamnat ceea ce el a numit răspunsul „disproporționat” al Iranului la atacul americano-israelian și a declarat că Parisul este „pregătit să desfășoare resurse pentru a-și proteja cei mai apropiați parteneri” din Orientul Mijlociu, avertizând totodată că conflictul „atrage consecințe grave” pentru pacea internațională. „Poporul iranian trebuie, de asemenea, să poată să-și construiască liber viitorul”, a spus el.
Franța, împreună cu partenerii din așa-zisul grup E3, Germania și Marea Britanie, a declarat că nu a avut nicio implicare în atacurile asupra Iranului. Ulterior, cele trei țări și-au exprimat disponibilitatea de a sprijini, într-o anumită măsură, acțiunea Statelor Unite și a Israelului împotriva regimului de la Teheran, „eventual prin facilitarea unor acțiuni defensive necesare și proporționale pentru a distruge capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone de la sursă”.
Lunea aceasta, Franța a anunțat că trimite aproximativ o duzină de nave militare, inclusiv grupul său de portavioane, în Marea Mediterană, Marea Roșie și, posibil, în strâmtoarea Ormuz, ca parte a sprijinului defensiv acordat aliaților amenințați de conflictul din Orientul Mijlociu.
Germania, îngrijorată de un nou scenariu de tipul Irakului
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat imediat după începerea conflictului că loviturile americano-israeliene asupra Iranului riscă să ducă la o nouă situație de impas precum cea care s-a conturat după invazia SUA din Irak, însă a spus că Berlinul nu va ține lecții Washingtonului în condițiile în care caută ajutorul Statelor Unite pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Marțea aceasta, el a avertizat că „o escaladare periculoasă” are loc în războiul SUA-Israel împotriva Iranului şi că „nu există în mod clar un plan comun” pentru a pune capăt războiului în mod „rapid şi convingător”.
„Suntem extrem de îngrijoraţi de faptul că, în mod evident, nu există un plan comun pentru a pune capăt rapid şi convingător acestui război”, a declarat Merz în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin.
„Multe dintre obiectivele stabilite de americani şi israelieni sunt şi ale noastre, dar fiecare zi de război ridică mai multe semne de întrebare”, a subliniat Merz la Berlin, unde l-a primit în vizită pe premierul ceh Andrej Babis.
„Nu avem niciun interes într-un război fără sfârşit. Nu avem niciun interes într-o contestare a integrităţii teritoriale sau a viabilităţii economice” a Iranului, a adăugat el, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la „un posibil scenariu precum cel pe care l-am văzut în Libia, în Irak sau alte state din regiune”.
Italia a anunțat asistență pentru statele din Golf
Prim-ministrul Giorgia Meloni și guvernul său au ezitat să condamne sau să salute atacul asupra Iranului, sau contraatacurile Teheranului, concentrându-se în schimb pe măsuri operaționale precum organizarea unui grup operative pentru zona Golfului Persic și purtarea de discuții cu Omanul și Qatarul.
Săptămâna trecută Meloni a anunțat că Italia intenționează să trimită ajutoare pentru apărare aeriană țărilor din Golf, în contextul atacurilor aeriene iraniene.
„La fel ca Regatul Unit, Franța și Germania, Italia intenționează să trimită asistență țărilor din Golf, în special în domeniul apărării și, mai ales, al apărării aeriene”, a declarat Meloni la postul de radio RTL 102.5.
„Acest lucru nu se datorează doar faptului că sunt națiuni prietene, ci mai ales faptului că zeci de mii de italieni locuiesc în regiune și aproximativ 2.000 de soldați italieni sunt desfășurați acolo – oameni pe care vrem și trebuie să-i protejăm”, a adăugat premierul italian.
Grecia a subliniat că participă doar la operațiuni defensive
Guvernul de la Atena a dat asigurări că Grecia nu participă la operațiuni împotriva Iranului și a subliniat că misiunea militară pe care a trimis-o în Cipru, cu baterii Patriot și avioane F-16, este una pur defensivă și pașnică.
„Misiunea noastră este defensivă și pașnică. Ea se desfășoară pe baza atât a solidarității bilaterale, cât și europene, și are un singur obiectiv: descurajarea acțiunilor amenințătoare împotriva statului independent Cipru”, a declarat în parlament premierul Kyriakos Mitsotakis, citat de mass-media locală.
Săptămâna trecută, ministerul apărării din Grecia a anunțat că va desfășura un sistem de apărare Patriot și avioane de vânătoare F-16 pentru a ajuta Bulgaria, vecina sa din nord, să contracareze eventuale atacuri iraniene.
Ministrul apărării Nikos Dendias a precizat că Grecia va oferi „resurse și personal pentru protecția Bulgariei” după ce a primit o solicitare în acest sens din partea guvernului de la Sofia.
Turcia a condamnat atacul asupra Iranului, dar a venit și cu un avertisment ferm pentru Teheran
În comentarii făcute la începutul lunii, președintele turc Recep Erdogan a criticat fără echivoc atacurile Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului, calificându-le drept o „încălcare clară” a dreptului internațional și adăugând că Turcia împărtășește „durerea poporului iranian” pe fondul extinderii războiului.
Turcia îndemnase timp de săptămâni Statele Unite și Iranul să ajungă la un acord în cadrul rundelor lor de negocieri, avertizând că regiunea nu mai poate face față unei noi destabilizări.
„Ca vecin și frate al lor, împărtășim durerea poporului iranian”, a spus Erdogan, citat de Reuters, adăugând că disputa dintre Statele Unite și Iran s-a transformat într-un război după „provocări” din partea Israelului.
Însă Ankara a transmis și un mesaj ferm noii conduceri de la Teheran, după ce forțe NATO au interceptat și distrus o rachetă iraniană ce s-a îndreptat spre Turcia în data de 4 martie. „Nu suntem o țară care poate fi provocată ușor”, a declarat ministrul de externe Hakan Fidan, în fața jurnaliștilor de la Istanbul, conform AFP.
„Am vorbit cu prietenii noștri din Iran și le-am spus că, dacă a fost o rachetă care și-a pierdut traiectoria, este un lucru. Dar dacă astfel de situații vor continua… sfatul nostru este: aveți grijă, nu lăsați pe nimeni din Iran să pornească într-o asemenea aventură”.
Turcia a doborât o a doua rachetă iraniană în data de 9 martie, după ce aceasta i-a încălcat spațiul aerian.
„Turcia acordă o importanță deosebită relațiilor de bună vecinătate și stabilității regionale. Cu toate acestea, subliniem încă o dată că toate măsurile necesare vor fi luate cu hotărâre și fără ezitare împotriva oricărei amenințări îndreptate asupra teritoriului și spațiului aerian al țării noastre”, a precizat ministerul turc al după noul incident.