Consiliul Concurentei confirma ca a sanctionat Hidroelectrica, "baietii destepti" si Alro, amenzile fiind de circa 37 milioane de euro

Consiliul Concurentei a anuntat luni ca a aplicat amenzi de 165.843.604 lei (aprox. 37 milioane euro) companiei Hidroelectrica SA si pentru 10 parteneri contractuali ai acesteia, in principal comercianti de energie, pentru incheierea unor intelegeri anticoncurentiale pe piata producerii si comercializarii de energie electrica. HotNews.ro a aratat in exclusivitate inca de vineri, 8 ianuarie, ca Hidroelectrica, Alro si mai multi traderi de energie au fost sanctionati din cauza unor practici anticoncurentiale.Cea mai mare sanctiune a fost aplicata traderului EFT, circa 16 milioane euro. Vezi ce amenda a primit fiecare companie in parte.

Amenzile aplicate

HIDROELECTRICA SA: 20.436.271 lei (aprox. 4,6 mil. euro);

ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL: 21.728.026 lei (aprox. 4,8 mil. euro);

ALPIQ ROMENERGIE SRL: 87.821 lei (aprox. 20.000 euro);

ALRO SA: 21.238.719 lei (aprox. 4,7 mil. euro);

ELECTROCARBON SA: 864.203 lei (aprox. 193.000 euro);

ELECTROMAGNETICA SA: 9.021.308 lei (aprox. 2,0 mil. euro);

ELSID SA: 2.553.868 lei (aprox. 570.000 euro);

ENERGY FINANCING TEAM AG (SWITZERLAND): 71.374.436 lei (aprox. 16,0 mil. euro);

ENERGY HOLDING SRL: 12.359.852 lei (aprox. 2,8 mil. euro);

LUXTEN LIGHTING COMPANY SA: 5.454.150 lei (aprox. 1,2 mil. euro);

MENAROM-P.E.C. SA (succesor EURO-P.E.C. SA): 724.950 lei ( aprox. 162.000 euro).

Hidroelectrica SA, Elsid SA si Electrocarbon SA au recunoscut, savarsirea faptelor anticoncurentiale si, ca urmare, au beneficiat de reducerea amenzilor.

In cadrul investigatiei, Consiliul Concurentei a analizat contractele pe termen lung incheiate intre Hidroelectrica si unii furnizori de energie electrica si consumatori eligibili pe piata angro de energie electrica, avand in vedere scopul, conditiile de piata, pozitiile detinute pe piata, durata contractelor, cantitatea de energie electrica angajata in contracte, pretul contractual, imposibilitatea denuntarii unilaterale din partea producatorului.

Astfel, autoritatea de concurenta a constatat ca aceste contracte au avut ca efect blocarea pietei pentru alti furnizori si producatori de energie electrica si consumatori eligibili, conducand la ingreunarea procesului de dezvoltare a pietei in perioada liberalizarii sectorului.

Contractele, incheiate preferential, fara un proces de selectie obiectiv si in lipsa unor proceduri transparente de comercializare a energiei electrice, prevedeau comercializarea unei cantitati de energie mai mari decat putea sa produca Hidroelectrica (95 -175% din cantitatea de energie produsa). Ca urmare a acestor contracte, a fost indisponibilizata anual o cantitate de 42-60% din energia electrica comercializata de productori pe piata concurentiala pentru o perioada de 10-14 ani. In ceea ce priveste preturile practicate in cadrul contractelor pe termen lung incheiate, acestea s-au situat, in mod permanent, la un nivel inferior preturilor medii inregistrate pe platformele de tranzactionare PCCB ( Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale ) si PZU (Piata pentru Ziua Urmatoare).

„Practic, intreaga cantitate de energie produsa de Hidroelectrica era livrata pe baza acestor contracte pe termen lung ceilalti participanti la piata ne mai avand acces la aceasta sursa de energie ieftina. Mai mult, contractele au fost incheiate in conditiile in care toate partile implicate cunosteau informatiile privind riscul hidrologic crescut, respectiv cantitatea insuficienta de energie electrica disponibila. Astfel, pentru onorarea contractelor, Hidroelectrica a achizitionat cantitati importante de energie de pe piata concurentiala la un pret mai mare decat cel la care vindea catre partenerii sai”, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

De mentionat ca, in perioada analizata, 2003-2012, Hidroelectrica SA a primit aproximativ 450 de cereri de furnizare de energie electrica, carora nu a putut sa le dea curs.

In acelasi timp, aceste contracte au afectat si concurentii Hidroelectrica activi pe segmentul concurential al pietei producerii si comercializarii de energie electrica, care nu au avut capacitatea de a realiza oferte la preturi care sa poata concura preturile prevazute in contractele pe termen lung. Astfel, a fost restrictionat accesul celorlalti producatori la grupul de clienti ai Hidroelectrica.

De asemenea, clauzele contractuale privind livrarea de energie electrica prevazute in contractele pe termen lung, coroborate cu contractarea unor cantitatile semnificative, reprezentand aproximativ intreaga cantitate de energie electrica disponibila, au avut drept efect limitarea optiunii Hidroelectrica SA de a participa la piata pentru ziua urmatoare (PZU), ceea ce a condus la diminuarea lichiditatii si la distorsionarea pretului de referinta pe piata de energie electrica din Romania.

Mai mult, prin incheierea si derularea contractelor pe termen lung, cantitatea de energie electrica contractata de catre Hidroelectrica SA pe piata reglementata a scazut, diminuand astfel cantitatea de energie cu pret scazut aferenta „cosului reglementat”, fapt ce a condus implicit la afectarea pretului la consumatorii casnici.

Un alt aspect constatat in cadrul investigatiei este faptul ca unii parteneri contractuali ai Hidroelectrica si-au exercitat in comun puterea de cumparare pe perioada derularii contractelor in discutie, coordonandu-si comportamentul concurential si stabilind conditiile de tranzactionare.

Astfel, Energy Holding SRL, Alpiq Romindustries SRL si Alpiq Romenergie SRL si-au coordonat comportamentul pe parcursul derularii contractelor pe termen lung incheiate cu Hidroelectrica, pentru a stabili conditiile de tranzactionare, inclusiv preturile aferente. Acelasi comportament a fost constatat si pentru Elsid SA si Electrocarbon SA, existand dovezi privind stabilirea in comun a conditiilor contractuale cu Hidroelectrica SA.

„Prin incheierea acestor contracte, a fost distorsionata concurenta pe piata comercializarii energiei electrice, intentia partilor fiind de a-si consolida pozitia si de a obtine unele beneficii economice fara expunerea la riscul asociat unor mecanisme concurentiale de piata”, a mai declarat presedintele Consiliului Concurentei.

Investigatia a fost declansata in anul 2012, din oficiu, indiciile fiind identificate in cadrul anchetei sectoriale pe piata energiei electrice. Pe parcursul investigatiei, mai multe companii, comercianti de energie au actionat in instanta Consiliul Concurentei, contestand folosirea unor documente ridicate cu ocazia inspectiei inopinate efectuate la sediile acestora. Aceste litigii au condus la intarzierea procedurii investigatiei cu peste un an.

In spatele unora dintre traderi se afla omul de afaceri controversat Bogdan Buzaianu, despre care s-a vorbit in nenumarate randuri ca a „capusat” Hidroelectrica, fiind sprijnit puternic la nivel politic. In octombrie 2015, a aparut un nou dosar al DNA prin care Elena Udrea este acuzata ca i-ar fi cerut in 2010 lui Buzaianu 5 milioane de dolari ca sa-l ajute sa isi continue contractele de vanzare-cumparare energie pe care le avea in acel moment cu Hidroelectrica. Cele mai multe contracte cu „baietii destepti” au fost semnate in 2004, cand ministru al economiei era Dan Ioan Popescu, iar cele mai mari contracte au fost cu firmele controlate de Bogdan Buzaianu. Bogdan Buzaianu este finul lui Dan Ioan Popescu. Au fost prelungite pana in 2012 prin numeroase acte aditionale in timpul mandatelor mai multor ministri: Codrut Seres, Varujan Vosganian, Adriean Videanu si Ion Ariton.

In 2012, dupa intrarea Hidroelectrica in insolventa, administratorul judiciar EuroInsol, reprezentat de Remus Borza, a decis denuntarea acestor contracte. De altfel, contractele cu „baietii destepti” au reprezentat una dintre cauzele insolventei, fapt mentionat si in raportul administratorului judiciar.

In mod surprinzator, Comisia Europeana a decis in vara anului trecut ca aceste contracte nu au reprezentat un ajutor de stat. Reprezentantii CE sustineau ca „Hidroelectrica a practicat preturi care au fost conforme pe deplin cu pretul de referinta de pe piata”. Insa trebuie precizat ca investigatia Comisiei a vizat un posibil ajutor de stat, iar cea a Consiliului Concurentei o posibila practica anticoncurentiala, respectiv intelegeri directe intre companii.

Mai citeste pe aceeasi tema: