Consiliul Fiscal, despre rectificarea bugetară: Proiectul confirmă insuficiența alocărilor pentru bunuri și servicii sau pentru asistență socială / Încadrarea în ținta de deficit de 5,74% din PIB este posibilă

​Proiectul celei de a doua rectificări bugetare include o majorare de mică amploare atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor totale ale Bugetului General Consolidat, deficitul bugetar rămânând astfel nemodificat în termeni nominali. Exprimat ca procent în PIB, nivelul deficitului bugetar este anticipat să se diminueze la 5,74% din PIB, pe fondul majorării proiecției PIB nominal cu 23,7 mld. lei, se arată în Opinia Consiliului Fiscal pe marginea celei de-a doua rectificări bugetare.

Consiliul Fiscal salută intenția Guvernului de a ținti un deficit bugetar mai redus pentru acest an

Citește aici Opinia integrală a Consiliului Fiscal

Pe categorii de venituri bugetare, revizuiri pozitive mai importante ale estimărilor inițiale survin la venituri nefiscale (+6,7 mld. lei), impozit pe profit (+1,6 mld. lei), sume primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1,5 mld. lei), în timp ce revizuiri negative mai însemnate au loc la nivelul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (-5,8 mld. lei), veniturilor din TVA (-2 mld. lei), sumelor aferente închirierii benzilor de frecvență 5G (-1,3 mld. lei), încasărilor din accize (-0,7 mld. lei).

Cea de a doua rectificare bugetară confirmă insuficiența alocărilor pentru cheltuielile cu bunuri și servicii și a celor de asistență socială

Instituția își menține evaluarea anterioară cu privire la necesitatea unor alocări suplimentare încă și mai ridicate la nivelul acestor cheltuieli, necesarul fiind de circa 3 mld. de lei comparativ cu nivelurile propuse prin proiectul celei de a doua rectificări bugetare.

Consiliul Fiscal subliniază că execuția bugetară la 9 luni arăta o sub-execuție semnificativă a cheltuielilor de capital, precum și a proiectelor finanțate din fonduri UE. În aceste condiții, chiar și presupunând o accelerare semnificativă a acestor cheltuieli în ultimele 3 luni ale a.c., este posibil și chiar probabil ca sumele efectiv cheltuite să fie inferioare celor bugetate, ceea ce va afecta favorabil soldul bugetar.

Trebuie notat și faptul că la nivelul cheltuielilor cu bunurile și serviciile, în mod tradițional, în ultimele 2 luni ale anului media lunară a sumelor cheltuite este mai ridicată comparativ cu media înregistrată în primele 10 luni ale anului.

Elementele descrise mai sus au contribuit semnificativ la înregistrarea unui deficit bugetar cash de 3,04% din PIB la nivelul lunii septembrie 2022, în condițiile unui nivel propus la acel moment de 5,84% din PIB pentru întreg anul. În condițiile concentrării unei părți însemnate a cheltuielilor de investiții și a unor fluxuri mai ridicate de cheltuieli cu bunurile și serviciile în ultima parte a anului, este de așteptat o majorare semnificativă a deficitelor bugetare lunare cumulate în ultimul trimestru din anul 2022.

O sursă importantă de incertitudine privind deficitul bugetar pentru anul 2022 este reprezentat de impactul bugetar al schemelor de compensare în energie

Costul final al OUG nr. 118/2021 a fost de circa 2,4 mld. lei în timp ce sumele aferente cererilor de decontare validate de ANRE până la data de 10.11.2022 sunt în cuantum de 5,3 mld lei. Astfel, sumele prevăzute în acest scop la prima rectificare (circa 7,4 mld. lei) au fost deja epuizate, în condițiile în care nu este cunoscută dimensiunea sumelor rămase de solicitat de către furnizorii de energie / de validat de către ANRE.

În plus, persistă incertitudini și cu privire la impactul bugetar al noii scheme de compensare din energie (prevăzută de OUG nr. 119/20228). CF consideră că balanța riscurilor privind impactul bugetar al schemelor de compensare este înclinată către un impact mai nefavorabil comparativ cu cel inclus în alocările bugetare curente.

CF apreciază drept probabile înregistrarea unui gol de venituri fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) de circa 3 mld. lei (reprezentând circa 0,2% din PIB), precum și materializarea unei depășiri a anvelopei cheltuielilor bugetare cu bunurile și serviciile și a celor de asistență socială cu circa 3 mld. lei (reprezentând circa 0,2% din PIB).

Încadrarea în noua țintă propusă pentru deficitul bugetar cash de 5,74% din PIB este posibilă

Cu toate acestea, încadrarea în noua țintă propusă pentru deficitul bugetar cash de 5,74% din PIB este posibilă având în vedere sub-execuția semnificativă a cheltuielilor de investiții totale (cheltuieli de capital și proiecte europene) din primele 9 luni ale anului, care face improbabilă atingerea țintelor propuse pentru aceste cheltuieli, dar care are impact favorabil asupra soldului bugetar. De asemenea, persistă incertitudini cu privire la impactul bugetar al schemelor de compensare din energie.

CF subliniază îmbunătățirea perspectivei fiscale pentru anul în curs. Această îmbunătățire are la bază atât dinamica superioară celei anticipate a PIB nominal, care implică venituri fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) mai ridicate, cât și creșterea foarte mare (față de nivelurile bugetate) a veniturilor nefiscale, în special ca urmare a evoluțiilor din sectorul energetic.