Constantin Stroe, vicepresedinte Dacia: In 1993 am discutat sapte luni cu Audi pentru privatizarea Dacia, insa nu a iesit nimic

In anii ’90, Dacia a purtat discutii cu opt constructori auto internationali, sperand sa fie preluata, insa cel mai surprinzator nume de pe lista este Audi, cu care s-au purtat discutii fructoase sapte luni, s-au montat de proba si motoare ale marcii Audi pe Dacie, dar pana la urma proiectul a cazut, a spus Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia, la evenimentul de lansare a primei carti despre istoria marcii romanesti. Desi Logan berlina s-a lansat in 2004, iar break-ul doi ani mai tarziu, designul break-ului a fost gata mai devreme decat cel al berlinei, a spus Patrick LeQuement, fost sef design industrial la Renault.

Pelerinaj pe la marii jucatori pentru a „marita” Dacia

Deceniul de dupa revolutie a fost unul critic pentru Dacia care-si cauta un cumparator de calibru. S-a discutat cu opt constructori mondiali, printre care si Audi, marca din concernul Volkswagen.

„Din punct de vedere tehnic ne-am inteles perfect timp de vreo sapte luni, ne-au supus unor teste, spre exemplu ne-au dat un motor modern, dezbracat, cerandu-ne sa-l adaptam pentru Dacie. Nu ne-au dat nicio schema, nimic, dar au ramas muti cand in doua zile Dacia noastra mergea cu motorul lor. Totusi, la sfarsit in dreptul Romaniei, la „circulatie” figura culoarea rosie si totul a picat”, a explicat Stroe.

S-a discutat scurt si cu Chrysler si General Motors, Dacia a fost apoi aproape de un acord cu Peugeot – Citroen dar un oficial roman se pare ca a stricat totul. S-a intrat in legatura si cu Fiat care parea a fi interesata, dar cand a fost sa bata palma, italienii ar fi spus ca vor ca afacere „sa nu fie incheiata cu Fiat, ci cu un SRL”, spune Stroe.

Dacia a discutat si cu Daewoo insa coreenii, care produceau si la Craiova, doreau sa concedieze o buna parte din muncitori.

S-au purtat discutii si cu Hyundai, cu care in 1997 s-a semnat si un contract pentru stabilirea unei linii de asamblare pentru modelul Accent, insa planul nu salva uzina, deoarece in asamblare ar fi fost implicati doar 500 din cei 28.000 de angajati ai uzinei, In plus, cand cei de la Renault au aflat ca s-a semnat o intelegere cu Hyundai au devenit interesati de uzina, iar in 1999 au semnat contractul de privatizare pentru Dacia.

De la vaporul salvator cu destinatia China la discutii cu pistolul pe masa in Columbia

Insa pana atunci, in acelasi deceniu noua, Dacia a fost de cateva ori in agonie. Spre exemplu, in 1993 cand compania isi pierduse multe din pietele de export, salvarea a venit de la un transport de 4.400 de masini in China, cu plata la livrare. Stroe spune ca au fost 17 zile de cosmar in care i-a fost frica sa nu pateasca ceva vaporul; cu un transport scump, dar neasigurat.

Tot in deceniul trecut, cautand piete de export, Dacia a ajuns si in Columbia unde a negociat in conditii cu totul speciale, „cu pistolul pe masa” cu unul din oamenii teroristului Pablo Escobar. Finalitatea a fost exportul a 6.000 de masini. Mai putin cunoscut e faptul ca in deceniul opt s-au exportat masini Dacia chiar si in Canada.

Logan desenat „cu creionul intr-o mana si guma de sters in cealalta”

O perioada ceva mai buna a urmat dupa venirea Renault in 1999 si mai ales cinci ani mai tarziu la lansarea gamei Logan. Interesant este ca desi berlina a fost lansata in 2004, cu doi ani inainte de break-ul Logan MCV, primul model desenat a fost break-ul, nu berlina, a spus Patrick LeQuement, omul care pana de curand a ocupat functia de sef design industrial la Renault.

„Am vrut sa fim siguri ca break-ul va avea spatiu mult fiindca stiam ca pe piata nu sunt foarte multe astfel de masini spatioase, dar exista cerere. In plus nu aveam foarte multi bani pentru investitii asa ca mai intai am desenat breakul si apoi pornind de la el am facut si berlina”, a explicat el. Berlina a fost prima lansata pe piata fiindca exista mult mai multa cerere pentru acest tip de caroserie, a mai spus LeQuement.

Interesant e ca primul briefing al designerilor Renault pe tema Logan s-a tinut intr-o sala numita Eittore Bugatti, marca ce scoate acum cele mai scumpe masini de pe piata.

Le Quement a povestit ca designul pentru Logan a fost un proces anevoios ce s-a facut „cu creionul intr-o mana si cu guma de sters in cealalta” deoarece existau multe constrangeri pentru ca masina sa iasa cat de ieftina se poate. „Doream sa cream o masina fara inflorituri, care sa aiba doar strictul necesar”. Trebuie spus ca seful echipei de design a fost un scotian. Echipa de design a avut libertatea sa-si puna imaginatia la incercare si sa deseneze Logan in ipostaze cat mai uluitoare, cum ar fi un Logan pentru James Bond, un vehicul care sa exploreze alte planete sau chiar un Logan submarin. Pana la urma varianta de serie a fost una lipsita de amanunte senzationale.

Dacia vinde acum masinile in multe tari europene, insa in cateva, cum ar fi Rusia, Logan este vandut sub sigla Renault. Un motiv este si faptul ca marca Renault e mult mai cunoscuta in Rusia decat Dacia, dar trebuie adaugat si ca primarul Moscovei spunea inainte ca Renault sa fi adus Logan in Rusia ca nu accepta produse cu nume romanesti.

Cat despre viitorul Dacia, Constantin Stroe a spus ca in cativa ani gama Logan va fi inlocuita cu una noua ce va purta un alt nume, insa nu a dat amanunte suplimentare.

Declaratiile au fost facute la evenimentul de lansare a cartii „Renault si Dacia – de zece ani impreuna”, scrisa de Dan Vardie.