Consumăm ca europeanul mediu, dar producem ca acum 10 ani, avertizează un cunoscut economist
Economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, avertizează că instabilitatea politică și incertitudinea fiscală mențin costurile de finanțare ale României la niveluri ridicate, ceea ce face indispensabilă consolidarea fiscală. Dobânzile la datoria publică au ajuns la aproximativ 3% din PIB, limitând sever spațiul bugetar.
„E greu de spus în termeni cuantificabili care este nota de plată a perioadei de criză politică, dar această incertitudine ne menține costurile de finanțare – ale Guvernului, ale economiei în general – la un nivel destul de ridicat și este obligatoriu ca aceste costuri să scadă. Noi trebuie să facem consolidare fiscală din mai multe motive. Unul dintre ele, și foarte important, este pentru a ne reduce costurile. Când plătești 7%, de exemplu, dobânzi la datoria publică, este o dobândă foarte mare, iar dobânzile au ajuns la 3% din PIB și ne îngustează extrem de mult spațiul bugetar”, a spus Ionuț Dumitru la conferința Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR ).
Deși România a înregistrat una dintre cele mai rapide convergențe economice din UE în ultimele două decenii, ajungând la 78% din media europeană a PIB-ului pe locuitor și la aproape 94% din media consumului pe locuitor, succesul a fost însoțit de acumularea unor dezechilibre uriașe.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Abonează-te
„Economia încă rezistă datorită consumului și serviciilor, dar această structură economică pe care o avem astăzi devine tot mai fragilă. Economia nu poate să susțină convergență rapidă fără sectoare productive puternice”, spune economistul..
În opinia lui, poza de moment a economiei am putea să o punem în ramă, și anume că avem un PIB per capita foarte bun din perspectiva comparațiilor cu mediile europene.
„Am avut timp de peste două decenii cea mai rapidă convergență din Uniunea Europeană. PI per capita astăzi este 78% din media unei europene la paritatea puterii de cumpărare, venind de la un nivel de sub 30% din media UE la începutul anilor 2000. Deci convergența a fost una foarte, foarte rapidă.
Iar nivelul de PIB per capita de astăzi este peste țări, precum Croația, Ungaria, Slovacia, Letonia, Greția și Bulgaria, și la mică distanță de Polonia. Salariile au crescut accelerat, consumul populației s-a extins puternic. De remarcat însă și acest decalaj între ce producem și ce consumăm, adică diferența între PIB per capita și consumul populației per capita”, explică Dumitru.
Totuși, în spatele acestei convergențe foarte rapide, economia românească a acumulat dezechilibretot mai mari, iar modelul pe care s-a bazat această creștere economică din ultimele decenii, și-a atins deja limitele.
„Dacă ne uităm pe cifre mai detaliat, vedem clar că ritmul de creștere economică s-a redus în anii anteriori. Am avut în 2023, 2,3% creștere economică, în 2024, 0,9% creștere economică, în 2025, 0,7% creștere economică, care dintr-o perspectivă istorică sunt cifre foarte mici pentru o țară ca România. Aceste cifre în încetinire arată că economia performează destul de slab. Sectoarele productive, în special industria, are o performanță slabă. Dacă ne uităm, industria are circa 10 ani de scădere sau de tendință negativă”, spune economistul.
În opinia lui, România are nevoie, în primul rând, de stabilitate fiscală, investiții și energie competitivă. „Fără scăderea prețului la energie, avem o problemă uriașă, pe care nu cred că o putem rezolva. Cheia va fi să asigurăm o creștere de salarii, spre exemplu, în sectorul public, moderată, care să dilueze în continuare factura de salarii ca procent din PIB. Pe scurt și pe românește, salariile să crească mai rapid decât o face PIB-ul nominal în anii următori. Aș spune că e nevoie de investiții majore în economie, absorbție de fonduri europene, debirocratizare, digitalizare. Obiectivul trebuie să fie estimularea investițiilor private și a sectoarelor productive”, conchide Dumitru.