„Nu-i vrem pe cei care nu au nimic de oferit societății”, spun nord-irlandezii din Ballymena la adresa migranților din România / ”E o minciună că acești oameni nu muncesc legal”, ripostează unul dintre români / Ce mai reclamă britanicii

O echipă HotNews a mers în orașul Ballymena din Irlanda de Nord pentru a vedea la fața locului care sunt efectele dar și cauzele protestelor violente care au izbucnit împotriva imigranților, după ce o adolescentă i-a acuzat de viol pe doi cetățeni români. Cel puțin 200 de familii de etnie romă, veniți din România, au plecat din Irlanda de Nord de frica violențelor, după ce case le-au fost incendiate. Alții dorm în parcări, de frică. Nu ambasadorul României, ci cel al Filipinelor a venit să vorbească propriilor cetățeni, într-o întâlnire la care am asistat.

• Peste 50 de case au fost afectate de protestele violente din Irlanda de Nord din ultima săptămână unele au fost incendiate, altele s-au ales cu geamuri sparte sau alte avarii. Cele mai multe erau locuite de migranți. 14 familii au fost evacuate și cazate de autorități în alte locuri. 
• ”Ar fi putut fi scene din alt secol, din altă țară, dar ele au loc aici, în Irlanda de Nord”, scrie The Guardian, notând descărcarea de violență și ură, specifică, în general, unei lumi fără reguli. 

„Dacă în urma protestelor ați rămas fără lucruri, mobilă, biciclete sau orice altceva, acestea se pot înlocui, iar noi o să plătim pentru ele. Rolul nostru este să avem grijă de cetățenii noștri”, spune ambasadorul, venit special de la Londra pentru a le arăta cetățenilor săi din Ballymena, că nu sunt singuri împotriva manifestărilor rasiste care tulbură orașul de o săptămână. 

Întâlnirea de la „Studio Theatre”

Participanții la întâlnire aplaudă cuvintele diplomatului. Sunt cam 50-60 de filipinezi care s-au adunat în această sâmbătă dimineață, pe o ploaie torențială, în „Studio Theatre”, una din sălile de întâlniri din sediul Consiliului Local Mid and East Antrim, de care aparține și Ballymena, ca să-și asculte ambasadorul. 

Protestele, uneori violente, ale localnicilor nu sunt îndreptate special împotriva filipinezilor. Primii vizați au fost cetățenii români. Tulburările de stradă au izbucnit după ce o adolescentă de 14 ani din localitate i-a acuzat pe doi tineri de aceeași vârstă, cetățeni români de etnie romă, că ar fi vrut s-o violeze. 

Totuși, nu doar românii, ci și imigranții, nu doar din Ballymena dar și din celelalte orășele industriale din apropierea Belfastului, nu se mai simt în siguranță. 

O țară bună pentru muncă

În ciuda reputației, Irlanda de Nord stă mai bine în termenii ofertelor de locuri de muncă și raportului muncă – costuri decât destule părți ale Angliei vecine, notează The Guardian. Același ziar spune că „doar 4,9% din populația orașului Ballymena nu este de culoare albă, conform recensământului din 2021”.

Ca să nu se trezească cu sticle incendiare sau bolovani în geamuri, unii filipinezi și-au pus pus steagul țării lor pe ușă. Asta ca să nu fie amestecați cu românii. La fel, ca să-și protejeze locuințele, unii localnici din cartierele cu imigranți și-au lipit afișe cu „Locals live here”.

De ce ne-am dus la întâlnirea dintre filipinezi și ambasadorul lor în Marea Britanie

Am vrut să aflăm acele informații care să se ajute să ne facem o imagine cât mai completă asupra evenimentelor din Ballymena. Aceste informații se obțin foarte greu în aceste zile tensionate. 

Contactați, 4 consilieri locali, primarul din Antrim, Jackson Minford, și biroul de presă al poliției, au fost reticenți. Singurul răspuns a fost de la departamentul de comunicare al primarului care ne-a informat că acesta este plecat din localitate și nu are cum să vorbească cu noi. 

Sâmbătă dimineață, la întâlnirea cu filipinezii, l-am abordat pe Philip Thompson director al Community Council din Ballymena. Când i-am spus că am vrea să discutăm despre faptul că, în ziua dinainte am vorbit cu mai mulți localnici care ne-au spus că au o problemă doar cu comunitatea romă, și nu totalitatea imigranților, acesta a răspuns că „aceasta este o problemă foarte delicată” și trebuie să ceară acordul șefului său. Ne-am schimbat numerele de telefon și a spus că va reveni. Nu a mai revenit.

Conform Consulatului General al Românie la Edinburgh, există informații că aici, din partea românească a venit un consul care se ocupă de Irlanda de Nord, cel de la Edinburgh, dar nu ambasadorul.

„Nu suntem rasiști, dar…”

În aceste două zile de când suntem în Ballymena am încercat să vorbim cu cât mai mulți oameni, atât localnici, cât și imigranți. Uneori, după prezentare locului de unde venim, irlandezii ne-au transmis un „fuck off” din fața casei, alteori au acceptat să ne dea declarații, doar ca să ne reproșeze că „nu înțelegem nimic din spiritul locului”.   

„Nu suntem rasiști”, ne-au spus de mai multe ori două doamne care locuiesc pe Queen street, o stradă cu foarte multe steaguri britanice pe case. Nu noi îi făcusem rasiști, ci poliția și o parte a compatrioților din Irlanda de Nord s-au declarat șocați de ceea ce se întâmpla în Ballymena. S-au adunat oameni în Belfast, aflat la mai puțin de o oră de drum cu mașina, ca să protesteze contra rasismului. 

„Problema o reprezintă doar gypsies din România”

O localnică din Ballymena ne tot repeta că are prieteni români și că „problema o reprezintă doar gypsies din România”. Se comportă inadecvat, nu sunt civilizați, au murdărit strada pe care stau pentru că obișnuiesc să arunce gunoaiele pe jos. Când discuția a ajuns la violul fetei de 14 ani, cele două doamne au spus că cel mai important lucru pentru irlandezi sunt copiii, de aceea s-au inflamat lucrurile. 

„Cei acuzați au fost totuși arestați vor fi judecați și probabil pedepsiți. De ce totuși aceste violențe?”, am întrebat-o. 

„Noi, aici suntem obișnuiți cu protestele, chiar violente. Așa ne rezolvăm problemele. Ați auzit de Ulster și ce înseamnă asta ”, ne-a spus una dintre doamne care au refuzat să fie filmate. Nu am dat răspunsul potrivit așa că le-am transmis că nu înțelegem cum sunt irlandezii, deci își cam pierd vremea cu noi. 

Ulster este denumirea istorică a Irlandei de Nord, dar are și o conotație în istoria recentă a Irlandei în luptele dintre unioniști și loialiști. 

Majoritar creștin protestantă (peste 70 % din populație), Ballymena a trecut prin mișcări violente intersectare în anii 90 și 2000, când protestanții au atacat școli și biserici catolice. În anii 60, chiar le-au dat foc în propriile case catolicilor.

„Românii puri”

Dar nu doar localnicii au o problemă cu romii din localitate. La Mechant, unde se spune că se mănâncă cel mai bun fish and chips din oraș, una dintre chelnerițe, româncă, ne asigură că nu o să pățim nimic pentru că irlandezii nu au nimic cu „românii puri”. 

De ce crede că au dat foc la casa în care au locuit romii acuzați de viol și au atacat alte case locuite? „Pentru că vor să-i învețe minte, că altfel nu înțeleg”, spune fata. Nici ea nu vrea să fie filmată având în vedere circumstanțele.

„Ni s-a cerut să suportăm un nivel de imigrație incredibil”

Irlandezul Gary Lamonte, de 43 de ani, care locuiește tot pe Queen street, nu a avut totuși nicio problemă să ne explice asumat punctul său de vedere, după ce i-am spus că reprezentăm HotNews, un site de știri din România.

Gary nu este de acord cu violența și precizează că, „la început protestele au fost pașnice”.  

– Ce credeți că vor obține aceste proteste?
– Oamenii de aici, din Harryville, din partea de sud a orașului Ballymena, nu au absolut nicio voce. Este o parte relativ mică a orașului cu oameni buni, onești, muncitori din Ballymena. Și în ultimii șapte ani, a avut loc un aflux masiv de imigranți. Și asta este, de fapt, esența problemei: nu avem capacitatea de a face față unui astfel de nivel de imigrație. 

Nu avem nicio problemă cu migranții legitimi care vin să muncească în orașul nostru, care vin legal și contribuie la societate. Nu ne place imigrația ilegală care vine cu tot felul de probleme grave – infracțiuni, lipsuri sociale. Noi localnicii nu ne mai simțim în siguranță pentru propriii noștri copii. Am patru copii. Am două fete adolescente, iar ce s-a întâmplat weekendul trecut (n.r.- violul) a demonstrat că nu sunt în siguranță pe stradă.

„Nu-i vrem pe cei care nu au nimic de oferit societății”

– Am vorbit cu români care locuiesc aici și ne-au spus că le este frică de ceea ce se întâmplă. Și mulți dintre ei se gândesc să se întoarcă acasă, din cauza atmosferei negative.
– Ei bine, eu sunt creștin și, înainte de toate, cred că nimeni nu ar trebui să trăiască în frică. Noi, ca și comunitate, ne-am ajutat vecinii locali, din toate categoriile etnice. Nu suntem un popor furios, suntem un popor bun și grijuliu. În general, nu avem probleme cu migranții. Și, deci, nu, nu vreau ca oamenii să trăiască în frică. 

Dar fără îndoială, ne-a fost și nouă frică în ultimele nopți, din cauza izbucnirii emoționale. Asta este o problemă care mocnește în zona noastră de mult timp și aproape că nu am avut niciun fel de voce. Ni s-a cerut să suportăm un nivel de imigrație incredibil. 

Mii de imigranți au venit în această mică parte a orașului, ușa s-a închis și am fost lăsați singuri să ne descurcăm. Și se poate vedea cum arată locuințele – sunt neîngrijite. 

Este o mare problemă cu proprietarii care închiriază. Nu le pasă de proprietăți. Le cumpără ieftin și le închiriază. Iar condițiile în care sunt cazați imigranții nu sunt acceptabile nici ele. 

Dar ceea ce nu putem accepta este infracționalitatea și… acel tip de viață în comunitatea noastră. Unii nu se integrează. Este vorba de o mică parte din comunitatea de imigranți – nu se integrează. 

Nu participă la stilul nostru de viață. Nu înțeleg lucruri simple, cum ar fi colectarea gunoiului și deci au un nivel ridicat de mizerie. Sunt oameni care stau pe colțurile străzilor, oameni care încalcă legea. Nu își plătesc taxele auto și își dau singuri jos blocatoarele de pe roți, dacă sunt prinși. Și nu au nici asigurare. Poți înțelege cum ne simțim noi, ca localnici. 

Dar nu este este ură împotriva oamenilor muncitori și cinstiți care vin în această țară. Este doar că nu-i vrem pe cei care nu au nimic de oferit societății.

Nu sunt primele campanii anti-romi din Ballymena 

Orașul Ballymena are în acest moment a treia cea mai ridicată rată de imigrație din Irlanda de Nord, 17,6%, mai mult decât dublă față de restul țării (8,7%). 

Dana de 38 de ani, originară din Câmpia Turzii, care locuiește aici de 9 ani, spune că sunt multe locuri de muncă în acest oraș, iar salariile sunt cam între 300 și 500 de lire pe săptămână. Cele mai multe joburi sunt plătite cu salariul minim pe economie, de 12,21 lire pe oră. 

Foarte mulți români lucrează, de exemplu, la producătorul de carne de pasăre Moy Park sau la Cranswick, abatorul de porci. De marți, de când au început protestele, și până sâmbătă, și-au dat demisia de la abatorul Cranswick majoritatea romilor, cetățeni români, care lucrau acolo. Acum mai sunt doar 3 în toată fabrica, ne spune cineva care lucrează la această companie. 

În 2024 au plecat familii din Africa, acum au plecat migranți romi

Dar nu doar romii au avut de suferit. În 2024, în același comitat Antrim de care aparține orașul unde au loc acum tulburările, 8 familii din Africa au plecat după ce au fost amenințate cu bombe. 

Mulți români de etnie romă au plecat din Ballymena de când au început protestele. Informația ne este confirmată de Nicu Ion, reprezentantul unei coaliții de organizații din Marea Britanie care lucrează în special cu comunitățile de romi, care sâmbătă a venit special la Ballymena de la Newscastle ca să se întâlnească cu reprezentanții administrației locale. 

„Din informațiile noastre, de marțea aceasta până acum, aproximativ 200 de familii deja părăsiseră Irlanda de Nord. Alții au părăsit localitatea mergând la rude, prieteni, în zone mai îndepărtate unde sunt mai în siguranță”, ne-a spus Nicu Ion, care în 2021 a fost ales consilier local în Newcastle. 

Nicu Ion, consilier din Newscastle: ”Minciuna că acești oameni nu muncesc”

Activistul spune că o informație falsă pe care foarte mulți oameni o cred este că romii care vin în Marea Britanie nu muncesc, doar se folosesc de sistemul social al acestei țări. 

„Ca să poți să beneficiezi de ajutoarele sociale, trebuie să demonstrezi că ai un loc de muncă. Dacă nu ai un loc de muncă, statul te ajută să te integrezi, apoi te trimite la diverși angajatori la cursuri de calificare, iar după șase luni are dreptul să-ți taie toate beneficiile”, spune Nicu Ion care precizează că vasta majoritate a romilor din Marea Britanie muncesc chiar dacă unii dintre ei primesc și unele ajutoare sociale din partea statului, pe lângă salariu.  

Nicu Ion critică și reacția slabă a statului român pentru a-i proteja pe cetățenii români care nu se simt în siguranță în Ballymena.  

„În ziua de luni, când tensiunile erau foarte mari, pe site-ul ambasadelor și a consulatelor nu era absolut nicio precizare sau informare cu privire la ceea ce se întâmplă în această localitate și ce au de făcut oamenii”, adaugă el. 

Comandantul Poliției din Irlanda de Nord a vorbit despre atacuri îndreptate împotriva românilor și a romilor. Chiar prim-ministrul al Marii Britanii a spus că sunt atacuri rasiale. Existau informații peste tot în spațiul public. Deci autoritățile nu puteau să spună „Domne, nu știm ce se întâmplă”. Știau, dar eu cred că faptul că cei implicați erau romi face ca reacția să fie mult mai lentă”, spune Nicu Ion.

De altfel, nu este prima dată când romii cetățeni români din Ballymena sunt victimele unor campanii rasiste. În 2018, grupul de extremă de dreaptă Britain First a publicat un video „Small town in Northern Ireland flooded with Romanian gypsies.” (Un oraș mic din Irlanda de Nord a fost inundat de ț…i români”). 

Unde sunt romii din Ballymena

Frica a intrat adânc în rândul comunității de romi din Ballymena. Vineri după-amiază într-un magazin în care lucrează mai mulți români am întâlnit-o pe Cornelia. Era pe fugă, avea mai multe franzele în mâini și tocmai le spunea vânzătoarelor că pleacă din Irlanda de Nord. A lucrat la fabrica de carne de pui Moy Park și era de 6 ani în Ballymena.

„Luni când au început protestele m-am dus pe marginea mării, cu un copil de opt luni. Știu pe cineva care a dormit toată săptămâna într-o parcare”.

„De ce plecați?”, am întrebat-o. Pentru că casa noastră este vizată. I-au amenințat pe proprietari, e vorba de casele de la numerele 22 și 24 de pe stradă, că sunt vizate de protestatari.

„Cum adică sunt vizate?” „Vor să le dea foc, ca să nu mai avem unde să stăm. Ne-au spus proprietarii. Plecăm în România”, ne-a mai explicat Cornelia.  

O seară liniștită

După zile de tulburare, violențe contra migranților și atacuri inclusiv asupra poliției, seara de vineri a fost una liniștită în Ballymena. Nici un protestatar nu s-a adunat în fața casei de pe strada Clonavon unde a locuit familia presupușilor agresori și care a fost arsă de localnici. Zona e totuși înțesată de mașini de poliție. 

Polițiștii ne sfătuiesc să nu-i subapreciem pe protestatari care în general sunt tineri, adolescenți. Deci în orice moment pot izbucni violențe. Intrăm în vorbă cu unul dintre polițiști și-l întrebăm ce părere are de faptul că unii localnici cu care am vorbit se supără dacă sunt făcuți rasiști. 

„Sunt rasiști pentru că nu au o problemă doar cu romii, ci și cu alți străini”, ne răspunde polițistul. Dar sunt și violenți? „Da, ne asigură omul legii și ne întreabă dacă am văzut zidul din Belfast unde puștii catolici se întâlnesc cu cei protestanți să se bată? „Chiar și în zilele noastre?”, îl întrebăm „Da, pentru că așa sunt crescuți în familie”, ne răspunde polițistul.  

ERATĂ. Pe pagina oficială de Facebook a Consulatului General al Românie la Edinburgh scrie: „Consulul care asigură relația cu Irlanda de Nord în cadrul Consulatului General al României la Edinburgh s-a deplasat la Ballymena unde a avut întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale din Mid and East Antrim. În acest cadru a discutat și cu organizația Inter Ethnic Forum Ballymena, care acordă sprijin comunităților recente din oraș, și cu Poliția din Irlanda de Nord.

Consulul român a participat, de asemenea, la 13 iunie, la întâlnirea poliției locale cu reprezentanții diferitelor comunități afectate de demonstrațiile violente din ultimele zile, discuție la care au participat și reprezentanți ai comunității românești din Irlanda de Nord”.

În versiunea anterioară a articolului această informație nu a existat. Am rectificat.