Corespondenta magistratilor, supusa la violuri si perversiuni
Secretul corespondentei private este un drept constitutional care nu se respecta, in Romania, nici de catre cei chemati sa aplice legea.
Dar acest lucru nu trebuie sa mire: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) are in componenta sa cativa indivizi care nu au nimic de-a face cu profesionalismul, cunoasterea si respectarea legilor, cu menirea de a prezerva libertatea de expresie si alte principii fundamentale ale democratiei.
Locul acestora ar fi, mai degraba, in componenta unor complete de judecata care sa condamne, pe banda rulanta, oameni nevinovati, intr-un regim dictatorial.
O sedinta de pomina
Aceste afirmatii sunt probate, printre altele, de sedinta plenului Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) din 19 aprilie 2005.
Pe ordinea de zi se aflau cateva probleme stringente, cum ar fi situatia dezastruoasa din magistratura, relevata si de concursul de admitere desfasurat cu o luna in urma si soldat cu ocuparea a 14 posturi de judecatori si doua de procurori din cele 370, respectiv 244 disponibile.
Mai amintim ca, initial, un singur candidat fusese declarat admis; ceilalti 15 au primit note de trecere la disciplina Organizare dupa analizarea contestatiilor. Punctul de pe ordinea de zi care se referea tocmai la noul concurs, care va fi organizat pe 25 iunie 2005, a fost expediat scurt de membrii CSM, in circa 10 minute.
In schimb, a fost viu discutat, timp de aproape o ora, un subiect care trebuia incheiat intr-un minut: o sesizare a Curtii de Apel Suceava, referitoare la un e-mail trimis de un magistrat-consilier in Ministerul Justitiei, de pe adresa sa privata, unor magistrati, avocati, juristi si grefieri.
In mesajul electronic se prezenta un studiu al Consiliului Europei despre situatia justitiei in Romania si se cereau comentarii, pareri, propuneri. Conducerea Curtii de Apel Suceava a interpretat mail-ul ca fiind unul oficial, venit din partea Ministerului Justitiei, la o adresa oficiala, publica a Curtii si a cerut CSM cercetarea acestui „abuz”.
Initial, CSM a desemnat doi inspectori-judecatori sa analizeze cazul. Rezultatul a fost oarecum paritar: un judecator a fost ferm, spunand ca mail-ul are un caracter privat, celalalt a exprimat unele dubii. Ca atare, cazul a ajuns in plenul CSM, unde, dupa discutii patimase de aproape o ora, s-a decis, prin vot, ca mailul in discutie nu este unul oficial. Scorul a fost de 14 la 4.
Presedintele neaga, vicepresedintele confirma
Printre cei patru care ar fi dorit ca mailul sa fie considerat oficial, iar autorul aspru sanctionat, se numara si Maria Huza, presedintele Tribunalului Municipiului Bucuresti. |n opinia magistratului Cristi Danilet, expeditorul mail-ului buclucas, „doamna Huza nici nu stie ce este acela un e-mail si cum functioneaza”.
Chiar daca dl Danilet s-ar insela, iar dna Huza ar fi un as in materie de calculatoare/ Internet/corespondenta electronica, acest lucru ar avea o mai mica importanta.
Colega de birou a dlui Danilet, judecator detasat de la TMB, a fost foarte ferma cand a venit vorba despre respectarea secretului corespondentei la Tribunalul Bucuresti: „N-am primit nici un plic sigilat, venit pe numele meu, nu pe al institutiei. Pe toate le desface presedinta, doamna Huza”.
Contactata telefonic, Maria Huza, presedintele TMB, a negat acuzatia: „Nu eu desfac. Deci nu se primeste la mine. Deci noi avem biroul de cartare. Nu trece pe la mine asa ceva. Nu eu ma ocup de asa ceva. N-am desfacut nici o corespondenta”.
Intrebata daca i s-a intamplat sa constate ca i s-a desigilat corespondenta personala, dna Huza a replicat: „Pai, este desfacuta la cabinet, normal. Se inregistreaza toata corespondenta, nu? Ce sa se inregistreze, un plic?! Se inregistreaza corespondenta, acte si asa mai departe.
Deci, la mine este clar: se desface la cabinet. Ce este pentru mine se desface si se trece in registrul de intrari. (…) Eu nu stiu sa se desfaca corespondenta. Trebuie sa va interesati la Biroul de Relatii Publice, la doamna vicepresedinte Laura Andrei. Daca s-a intamplat asa ceva, sigur, cine a desfacut sa raspunda”.
Vicepresedintele Laura Andrei a confirmat insa abuzurile, fara sa le catalogheze ca atare si considerand ca este „regimul normal de functionare intr-o institutie cu un volum imens de corespondenta”.
„Tot ce inseamna corespondenta care intra in tribunal este adevarat ca intra in biroul de cartare, unde lucreaza cativa functionari cu studii medii, care n-au nici o responsabilitate in ceea ce priveste actul de judecata si cariera profesionala a magistratului.
Daca este o corespondenta pe care este mentiunea sau nu se desface, este dusa destinatarului cu pricina. Daca or fi existat intamplari in care, desi pe plic era trecut un anumit nume, plicul s-a desfacut, n-a fost nici o intentie. Chiar si eu primesc corespondenta personala si imi este adusa sigilata, in plic, fara nici o problema.
Daca este o corespondenta adresata nominal, daca imi vine intr-un plic pe care scrie Tribunalul Bucuresti si se dovedeste ca inauntru este corespondenta destinata unei persoane private, e clar ca plicul a fost desfacut, dar e indrumat imediat catre persoana respectiva.
O sa incercam, de acum incolo, sa discutam mai mult cu functionarii care lucreaza acolo si, daca intr-adevar a fost o eroare, sa nu se mai repete”, a declarat dna Andrei.
Yahoo, furnizor „oficial” de mail pentru Ministerul Justitiei
Cristi Danilet este un magistrat activ, tanar, interesat de reforma justitiei. Face parte din conducerea Asociatiei Magistratilor din Romania. A activat ca judecator la Curtea de Apel din Cluj-Napoca, fiind delegat recent la Ministerul Justitiei. Face parte din colectivul care poate propune modificarea legislatiei care vizeaza activitatea personalului din justitie.
A inteles sa faca acest lucru numai dupa consultari cu colegii sai avizati in acest domeniu, fie ca acestia sunt magistrati, avocati, juristi sau grefieri. Consultarile respective s-au facut si sub forma unor forumuri de discutie la care participa cei enumerati, precum si prin corespondente (electronice) periodice cu cei aflati pe lista de cunostinte din domeniul juridic.
In seria acestor corespondente s-a incadrat si mail-ul trimis pe 24 martie 2005, de pe adresa privata, gazduita de site-ul yahoo.com, a dlui Danilet.
Mail-ul a avut urmatorul continut: „Stimati colegi, in speranta ca suntem destul de responsabili si capabili, totodata, sa concepem un plan de descarcare a instantelor, pe langa materialul trimis ieri, pentru situatia din Croatia si Slovenia, va trimit azi un material pentru Romania. Astept propunerile voastre in concret.
Cred ca e timpul sa incetam a ne mai plange si sa gasim solutii la problemele noastre. Daca nu exista un feed-back la aceste mesaje, voi intelege ca acceptati situatia actuala si astfel problema justitiei romane este rezolvata.
Urmeaza sa scadem varsta de pensionare pentru magistratii in functii, care nu vor mai rezista mult si sa angajam judecatori din afara, caci ati vazut dezastrul de la ultimul examen”.
Mail-ul nu poarta nici un antet si este semnat cu initialele expeditorului. El a ajuns la mai multe zeci de destinatari.
Unul singur, prim-grefiera Curtii de Apel Suceava, l-a interpretat ca avand un caracter oficial, l-a printat, cu tot cu adresele de mail ale celorlalti destinatari si l-a inaintat superiorilor sai, acestia facand sesizarea catre CSM, la care au atasat mail-ul impreuna cu adresele tuturor destinatarilor.
Evident, fara sa cunoasca sau sa le pese de prevederile art. 28 din Constitutie: „Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”. Sau de art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Sau de Codul Penal.
Spuneam ca unul dintre judecatorii inspectori desemnati de CSM pentru evaluarea situatiei a opinat in defavoarea lui Cristi Danilet. Daca este limpede ca adresa acestuia e privata, a fost considerata publica, oficiala, adresa de mail a grefierei sucevene.
Numai ca pe site-ul Curtii de Apel Suceava figureaza doar trei adrese de mail: a presedintelui, a vicepresedintelui si a consilierului pentru informatii publice. Prin urmare, adresa grefierei, desi una de serviciu, nu este publica, iar concluzia judecatorului inspector este, evident, eronata.
Foarte multi dintre ceilalti destinatari ai mail-ului dlui Danilet au protestat in scris fata de faptul ca adresele lor de mail au fost facute publice, subliniind caracterul privat, neprotocolar si chiar „bascalios” al mesajului colegului lor.
Dl Danilet mai are un argument care sugereaza ca este vorba de o vanatoare de vrajitoare in sanul CSM: „Tuturor instantelor le-am transmis un mail oficial (de pe adresa de serviciu si cu antet), doua solicitari de observatii la proiectele de lege pentru modificarea Codului Penal si Codului de Procedura Penala.
Nici o singura observatie nu am primit de la Curtea de Apel Suceava. Probabil nu este la fel de interesant ca mailul meu privat”.
Robert Veress