Semnal de alarmă al viceguvernatorului BNR: Perspectivele economice pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ
Perspectivele economiei românești pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație, după doi ani cu rate modeste de creștere economică, de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, susține viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, într-un mesaj transmis în deschiderea Forbes CEE Forum, potrivit Agerpres.
„Economia României traversează în prezent o perioadă dificilă. Incertitudinile din mediul internațional s-au suprapus cu cele generate de situația politică și guvernamentală internă. Scăderea consumului semnalează tranziția către un nou model de creștere, care să nu mai fie bazat pe deficite și consum, iar investițiile să preia, mai puternic și durabil, rolul de driver al creșterii economice”, afirmă Cosmin Marinescu.
În ceea ce privește inflația și finanțele publice, el spune că procesul de consolidare bugetară trebuie să continue și în 2027:
„Inflația a intrat recent pe o traiectorie descendentă, prin reducerile ferme din lunile de vară, de circa 4 puncte procentuale, ca efect de bază, de la inflația de 10,4% în iunie la 6,2% în august. În continuare, prognozele indică o inflație care poate depăși sensibil 6% la sfârșitul anului, cu revenire în intervalul țintei în ultimul trimestru din 2027.
În planul finanțelor publice, consemnăm reducerea consistentă a deficitului bugetar, însă această performanță bună, obținută în condiții politice dificile, indică totodată nevoia ca procesul de consolidare bugetară să continue, în mod susținut și credibil și în 2027”.
Potrivit acestuia, datoria publică a depășit nivelul de referință de 60% din PIB, ceea ce se reflectă în creșterea îngrijorătoare a cheltuielilor cu dobânzile, prevăzute la peste 3% din PIB în bugetul anului curent.
„Deficitul balanței comerciale s-a restrâns, însă mult mai lent decât ne așteptam. Această ajustare survine îndeosebi ca răspuns la reducerea consumului, nu ca urmare a unei creșteri notabile a exporturilor. De fapt, este o corecție a cererii interne, nu un câștig de competitivitate”, a menționat viceguvernatorul BNR.
Trei condiții pentru creșterea economică
Viitorul model de creștere a economiei are la bază 3 condiții, consideră Marinescu:
„Prima condiție este sustenabilitatea finanțelor publice și gestionarea responsabilă a bugetului, în special a fondurilor europene. Proiectele care generează valoare pentru economie sunt cele care reduc costurile de transport și energie, susțin educația și sănătatea, permit firmelor și mediului de afaceri să se extindă, angrenând deci capitalul privat. În plus, pentru companii, sustenabilitatea finanțelor publice se traduce în predictibilitate. În lipsa ei, orizontul decizional se scurtează.
A doua condiție vizează infrastructura financiară a creșterii economice – capitalizarea, structura finanțării companiilor și disciplina la plată. Este evident că o creștere economică sustenabilă implică un sector corporativ rezilient, care să înfrunte riscurile de neplată și lichiditate. România are în prezent cel mai redus nivel al intermedierii financiare din Uniune, dar și cel mai mare grad de utilizare a creditului comercial, iar sănătatea financiară a firmelor ține, în bună măsură, de identificarea unor soluții adecvate la problema subcapitalizării”, a afirmat Marinescu.
A treia condiție este trecerea de la competitivitatea prin cost la cea bazată pe calitatea produselor exportate, pe inovare și tehnologie. Nu putem râvni la poziții superioare ale economiei românești în lanțurile valorice internaționale dacă nu investim în calitate, inovare și tehnologie, care să ridice competitivitatea produselor românești”.
„Alegerea pe care trebuie să o facă România”
Marinescu susține că România trebuie să aleagă între ritmuri modeste de creștere și realizarea reformelor necesare.
„Există o formulare a lui Paul Krugman pe care economiștii obișnuiesc să o citeze: productivitatea nu este totul, dar pe termen lung este aproape totul. Exact aceasta este alegerea pe care o avem de făcut în prezent. Acceptarea unor ritmuri modeste de creștere economică sau realizarea schimbărilor dificile și a reformelor necesare.
Sperăm că perioada de incertitudine guvernamentală se va încheia curând, cu revenirea la predictibilitate, pentru ca eforturile de consolidare de până în prezent să faciliteze, în perioada următoare, sustenabilitatea financiară și creșterea economică, atât de necesare”, a adăugat viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu.