Creșterea taxelor ca soluție de reducere a deficitului bugetar și-a atins limitele. Companiile și populația resimt povara fiscală și creșterea economică tot mai slabă o demonstrează
Ajustarea fiscală trebuie să continue în anii următori pentru ca deficitul să ajungă la 3% din PIB în 2031, însă spațiul pentru noi majorări de taxe este tot mai redus. Creșterea fiscalității din ultimul an a pus presiune pe companii și populație, iar economia resimte efectele, cu o creștere estimată la doar 0,7% anul acesta. România trebuie, așadar, să găsească un mix care să permită continuarea consolidării fiscale fără să fragilizeze și mai mult creșterea economică.
În acest context trebuie privite și măsurile fiscale pe care și le propune noul guvern al României, anunțate înainte de primirea votului în parlament și înainte ca ele să intre efectiv în procesul de adoptare. Direcțiile anunțate sunt importante tocmai pentru că încearcă să răspundă ambelor obiective: continuarea corecției bugetare, dar și reducerea presiunii asupra economiei. Eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, menținerea principiului cotei unice, lărgirea bazei de impozitare, colectarea mai bună a TVA, rambursările mai rapide către companii, eficientizarea ANAF și un control mai strict al cheltuielilor publice conturează un mix care, dacă va fi bine calibrat și implementat, poate muta accentul de la noi creșteri de taxe către o consolidare fiscală mai sustenabilă.
Finanțele publice trebuie readuse pe o traiectorie sustenabilă, dar acest lucru devine mult mai dificil într-o economie care încetinește. În același timp, dacă răspunsul la problema deficitului rămâne majorarea fiscalității, riscăm să punem și mai multă presiune pe investiții, consum și competitivitate și, în final, chiar pe capacitatea economiei de a genera venituri bugetare.
România a avut in urmă cu doi ani cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, 9,3% din PIB, iar corecția a venit repede și mai ales prin taxe. Multe state eșalonează o ajustare de această amploare pe trei sau patru ani. România a făcut-o în douăsprezece luni. Cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, impozitele locale pe proprietate au fost majorate.
Din punct de vedere bugetar, pare că măsurile au funcționat. În primul an de TVA majorat, între august 2025 și iulie 2026, încasările din această taxă au crescut cu 22,2% față de cele 12 luni anterioare, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Și deficitul a început să coboare. În primele opt luni din 2026, a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă din 2025, potrivit Ministerului Finanțelor. Cele trei mari agenții de rating, Fitch, Moody’s și S&P, au luat act de efort și au menținut România în categoria recomandată investițiilor, dar cu perspectivă negativă, semn că examenul nu s-a încheiat.
Citește continuarea articolului pe blogul PwC România
Articol semnat de Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România
Articol susținut de PwC România