Cristina Tarcea, despre sesizarea la CCR pe tema completurilor specializate: O imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie / Întrebată dacă va candida pentru un nou mandat la șefia ÎCCJ: Să citez din clasici? Aproape m-am hotărât
Preşedinta Curţii supreme, Cristina Tarcea, a catalogat, luni seară, sesizarea transmisă CCR de către vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache, privind un conflict între Parlament şi Înalta Curte pe tema completurilor specializate în corupţie, drept „o presiune asupra instanţelor de judecată şi o imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie”.
„Doresc să vă spun cu certitudine şi fără nicio umbră de rezervă că ceea ce s-a întâmplat astăzi mi se pare un abuz. Şi spun asta pentru că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află un dosar, dacă nu chiar mai multe dosare, în care s-a invocat o excepţie de nelegalitate a compunerii completului de trei (judecători – n.r.). Excepţie întemeiată pe aceleaşi argumente care au fost invocate în sesizarea transmisă la Curtea Constituţională. Or, în condiţiile în care nu laşi o instanţă legal învestită să se pronunţe cu privire la problema de drept şi te duci la un alt organ al statului, la o altă instituţie a statului, aceasta nu poate să fie decât o presiune asupra instanţelor de judecată şi o imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie. Deci, nu mi se pare normal să nu laşi judecătorul în faţa căruia s-a invocat o excepţie să se pronunţe şi să-i forţezi mâna ducându-te cu exact aceeaşi problemă la o altă instituţie, la Curtea Constituţională”, a declarat Cristina Tarcea luni seară, invitată la Realitatea TV, potrivit Agerpres.
Ea a adăugat că se aştepta să fie sesizată CCR cu privire la un conflict între Parlament şi ÎCCJ pe această temă.
„Eu am intuit de la sfârşitul anului trecut că va urma un atac şi pe completurile de trei (judecători – n.r.). Pe mine nu mă surprinde conflictul care ni s-a comunicat astăzi, mă aşteptam la el. Mă mir chiar de ce a întârziat atât de mult, dar atacul iniţial a plecat pe completurile de trei la modul general şi, probabil, le-a mai trebuit un pic de timp ca să realizeze că de fapt completurile de trei sunt legal constituite, dar au probleme anumite completuri de trei judecători”, a afirmat şefa Înaltei Curţi.
Tarcea a mai arătat că sesizarea la CCR vizează toate completurile de trei judecători în perioada 2003-2019, „deci îi ajută pe toţi cei care au fost judecaţi de un complet de trei judecători”.
„Putem vorbi de incidenţa deciziei Curţii Constituţionale pe conflictul privind completurile de trei judecători în toate cauzele în care s-a pronunţat un complet de trei judecători. Deci, nu vizează o persoană, două, trei, ci toate persoanele judecate de completuri de trei judecători. Trebuie să facem o distincţie. Nu este vorba de orice fel de complet de trei judecători, este vorba de un anume complet, de complet specializat pe judecata infracţiunilor de corupţie”, a explicat preşedinta ÎCCJ.
Cristina Tarcea, despre OUG pe completurile de 5: Am trimis un punct de vedere către Ministerul Justiției că e neconstituțională
Președinta instanței supreme a anunțat că Ministerul Justiției a cerut ÎCCJ un punct de vedere privind o OUG pe completurile de 5, Înalta Curte transmițând luni instituției conduse de Tudorel Toader că un asemenea act normativ e neconstituțional.
„Acum în cea ce privește OUG, vreau să vă spun faptul că am primit o adresă, joia trecută, în care ni se cerea un punct de vedere cât de curând posibil cu privire la posibilitatea emiterii unei OUG pe completele de 5, prin care să se pună termenele de a ataca cu contestație în anulare toate hotărârile definitive pronunțate cu începere de la 1 ianuarie 2014. Am trimis un punct de vedere Ministerului de Justiție chiar astăzi, în care l-am încunoștințat că din punctul nostru de vedere o asemenea OUG este neconstituțională”, a declarat Cristina Tarcea la Realitatea TV, conform Mediafax.
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a motivat punctul de vedere transmis către ministerul Justiției.
„Și de ce? Pentru că prin decizia în care CCR a constatat conflictul de la 2014, deși Guvernul a pretins să se ia măsuri de soluționare a conflictului cu începere de la nu a acceptat această cerere. CCR a făcut distincția pentru cauzele aflate pe rol și cauzele viitoare. Iar în ceea ce privește cauzele aflate pe rol CCR în termen lipsiți de echivoc, dacă îmi aduc bine aminte era vorba de paragrafele 195-197 a arătat că doar deciziile care mai sunt în termenul de declarare a contestație în anulare pot fi atacate prin contestație în anulare. Prin urmare iarăși este important de subliniat faptul că întotdeauna prin decizia care se constată un conflict de constituționalitate de regulă CCR spune ce sarcină are parte implicată în conflict sau o parte care nu face parte din conflict. CCR nu a spus că guvernul trebuie să adopte un act normativ prin care trebuie să reglementeze situația dosarelor soluționate în anul 2014-2018. Dar mi se pare foarte ciudat, am mai repetat și o să mai repet că o mare de avocați competenți, o mare de judecători competenți nu au constatat, nu au citit legea din 2014 până în 2018 și s-a produs acum un declic în care am constatat că toate completurile de la Înalta curte sunt compuse nelegal”, a mai spus Cristina Tarcea.
Cristina Tarcea, întrebată dacă va mai candida la șefia ÎCCJ: Să citez din clasici? Aproape m-am hotărât
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) Cristina Tarcea a mai anunțat luni seară, la Realitatea TV, că „aproape s-a hotărât” dacă va mai candida pentru un mandat în fruntea instanței supreme, scrie Mediafax.
Cristina Tarcea a amintit că mandatul la conducerea instanței supreme îi expiră în septembrie.
„Să citez din clasici? Aproape că m-am hotărât. Mai întâi trebuie să fiu eu foarte convinsă că această acțiune disciplinară nu are, printre alte scopuri, și acela de a mă împiedica să mai candidez”, a declarat președintele instanței supreme, întrebată dacă va mai candida pentru un mandat la conducerea ÎCCJ.
Cristina Tarcea a precizat că Secția de Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ia decizia în cazul numirii președintelui instanței supreme.
„E una dintre modificările care au fost aduse legii 303, prin modificările de astă-vară. Președintele nu are niciun rol. Niciunul. Numirea se face de către Secția de Juecători a CSM. În septembrie, când a intrat în vigoare legea de modificare a legii 303 (i-a fost luată președintelui această atribuție – n.r.)”, a completat Tarcea.
Președintele instanței supreme a precizat însă că faptul că președintele instanței supreme este numit de Secția de Judecători din CSM nu i se pare o decizie legislativă greșită. „Este o soluție legislativă bună pentru că așa trebuie să fie într-un stat de drept. În cariera și promovarea judecătorilor, nu trebuie să aibă un cuvânt de spus decât corpul judecătorilor. Problema este alta. Din punctul meu de vedere, problema medierii cuiva din exteriorul puterii judecătorești s-ar putea pune doar în ipotezele în care ar exista dubii cu privire la o echidistnță totală a acelei instituții. Dacă vă uitați în spațiul public, cred că numai de dubii vă loviți. Asta e realitatea românească”, a conchis Cristina Tarcea.
Cristina Tarcea: Din punctul meu de vedere, magistrați sunt doar judecătorii
Șefa Înaltei Curți a mai declarat Realitatea TV că, din punctul său de vedere, magistrați sunt doar judecătorii, precizând însă că legea fundamentală le prevede momentan acest statut și procurorilor.
„Potrivit Constituției, procurorul face parte din autoritatea judecătorească, procurorii constituie o secție a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Pe Constituție, procurorii sunt magistrați. Problema este dacă aceste dispoziții constituționale reprezintă sau nu reprezintă un principiu în ceea ce privește organizarea și funcționarea procurorilor de acceptat, potrivit jurisprudenței și legislației europene”, a declarat Cristina Tarcea, potrivit Mediafax.
Președintele ÎCCJ a precizat că, din punctul său de vedere, doar judecătorii sunt magistrați.
„Ei au puteri diferite, procurorul face urmărire penală, judecătorul dă soluția. Nu au chiar statut comun pentru că judecătorul este inamovibil, procurorul este doar stabil, unii spun că și independent, alții spun că n-ar fi independent și asta de acum e de natură a da probleme, că nu este independent, pentru că în sistemul european există cam trei modalități de regelementare a statului procurorului. Din punctul meu de vedere, magistrați sunt doar judecătorii. Dar până nu revizuim Constituția și din acest punct de vedere, nu avem ce să facem, trebuie să acceptăm ideea că și procurorii sunt magistrați, dar cu alt statut decât judecătorii”, a completat Cristina Tarcea.
INTERVIURILE HotNews.ro