Cronica imobiliara: "Cum mi-am vandut garsoniera"

In urma cu doua luni un cititor cerea sfaturi pe Forumul Hotnews.ro cum sa-si vanda garsoniera. Acum, a reusit. Cititi mai jos cum:

„Mi-am vandut garsoniera in sfarsit. N-am avut timp sa va mai tin la curent cu ce am facut de la inceputul lunii octombrie si pana zilele trecute cand am vandut. In mare povestea suna dupa cum urmeaza, pentru cine o fi interesat.

Cum spuneam in ultimul meu post, in a doua parte a lui septembrie am redus pretul de la media zonei pana aproape de limita de jos pentru zona, conform sfaturilor de aici care mi s-au parut mai intemeiate. Au inceput sa sune telefoanele, am avut vizionari. Am povestit atunci ce s-a intamplat. Dupa care totul s-a linistit brusc. Inca vreo saptamana si ceva n-am primit niciun semn serios, desi am dat in continuare anunturi. Doar cateva telefoane de verificare de la agentii.

Apoi, ma gandeam ca asta e, sa mai las din pret cateva mii – mai ales ca incepusera sa scada considerabil la pret si ceilalti care aveau garsoniere si doua camere in cartier. Dar brusc am avut mai multe vizionari in cateva zile, si clienti particulari, si clienti prin agentie. Nu cred ca a venit nimeni doar la mine, pareau sa fie toti in circuit de vizionari. Au fost vreo 3-4 promisiuni de cumparare, „dupa ce verificam la banca” etc., insa nimic mai mult. De fiecare data, oamenii (particulari, caci ceilalti veniti prin agentie nu au revenit si nici agentii nu erau prea fericiti cand spuneam ca trebuie sa negociem comisionul) spuneau ca ne intereseaza, dar mai lasati? Mai lasam un pic, maxim 1.000, ziceau ok, ne place, ne gandim bine si revenim cu un telefon. Doar unul singur a revenit si pana la urma nici el n-a cumparat. Nu mai stiu cati de genul asta au fost, dar cred ca doar unul dintre cei interesati avea banul jos si restul planuiau sa ia credit.

..Apoi, dupa inca vreo saptamana de pauza, au venit printr-o agentie niste tipi din provincie care au zis in aceeasi zi ca o iau. Just like that. Au venit, s-au uitat prin casa, le-a placut, au intrebat daca nu las totusi din pret, am zis ok, maxim 1.000. 1.000 e ok au spus. Isi aranjasera deja sa ia credit, erau siguri ca o sa-l ia (nu stiu situatia lor pe partea de credit), dar ziceau ca pe langa banii de la banca mai aveau bani fix pentru comisioane la agenti si notar si cheltuieli colaterale. Agentii au fost si ei foarte ok si deschisi sa negocieze comisionul si chiar s-au agitat sa ne ajute cu hartiile, asa ca si-au meritat banii (1.000), zic eu.

Am incheiat vanzarea acum cateva zile. Nu mai intru in povesti cu dezabonari, rezilieri contracte etc, nu vreau sa-mi amintesc. De aceea nici n-am scris mai devreme despre vanzare, mi-am luat cateva zile de pauza.

La ora actuala, media preturilor pe unde stau eu, la garsonierele de tipul meu, a ajuns in jurul sumei la care am batut palma sa vand, din cate vedeam ieri in niste anunturi online.

Ce am nu am inteles eu din toate astea: Nu au disparut cumparatorii cu credit, cum aveam impresia pe la inceput. Asta nu inseamna ca sunt multi. Spun doar ca exista. In cazul meu, banca de la care au luat credit cumparatorii a dat credit pentru garsoniera in bloc vechi. Daca ai o oferta acceptabila comparativ cu altii din zona, indiferent de cat de constant te agiti sa te vada lumea in anunturi prin ziare, pe net, pe alta cale, tot vor fi perioade de agitatie mare si perioade de liniste totala. In cazul meu, cred ca o singura data cand au incetat definitiv, cateva zile, telefoanele am identificat un posibil motiv – cand a luat-o razna cursul. In rest, nu vad nicio explicatie pentru perioadele de pauze.

E bine sa te anunti pe toate caile posibile. Am avut vizionari si dupa anunturi in presa, si dupa anunturi online, si dupa biletele lasate prin casute postale, si dupa vorba-n-vorba.

De obicei agentii imobiliari continua sa faca fite. Dar printre ei sunt si agenti ok, care incearca sa faca treaba buna pe bani mai putini decat „3%”. Pe masura ce trecea timpul posibilii cumparatori se obrazniceau tot mai tare. Nu stiu daca e o intamplare sau nu, dar dintre ultimii care au venit unii au fost nesimtiti la culme. La modul ca lasau impresia ca bai (da, vreo doi m-au luat la per tu), tu depinzi de mine, da?, deci nu trebuie sa cer voie, pot sa scormonesc si in chiloti daca vreau. Nu stiu de ce, dar am avut rabdare cu ei, chiar daca nu le-as fi vandut nici daca ma implorau dupa aia. Din nou, nu au fost toti asa, dar s-a intamplat din ce in ce mai des in ultima perioada.

Daca suna telefoanele, cred ca e bine sa tii de pret pana cand incep sa scada semnificativ (3-5.000) preturile locuintelor similare din zona ta. Daca nu suna telefoanele, e clar ca pretul e prea mare (chiar si cu 1.000). Toata lumea, inclusiv cei din provincie, incearca acum sa mai ciupeasca la pret. Nu-mi imaginez cum ar merge la ora asta calcule de genul sa inmultesti de nu stiu cate ori chiria pe luna si-ti iese pretul garsonierei. Daca faceam calcule de genul asta dupa algoritmii prezentati aici, imi iesea o suma mai mare decat cea la care am vandut. Ce auzeam in vara, ca trebuie sa-mi iau cartela ca o sa ma tot sune lumea si dupa ce vand, nu e valabil acum. Cand m-am oprit din dat anunturi au incetat si telefoanele dupa vreo saptamana.

Multumesc celor care au scris pareri pertinente si m-au directionat spre resurse bune pe diverse site-uri. Chiar au fost de ajutor.”

Comentati pe Forumul Hotnews.ro