​CRONOLOGIE Ungaria nationalistului Viktor Orban, de la "eliberarea de FMI" la un nou imprumut pentru salvarea tarii

Politicile imprevizibile ale Guvernului de la Budapesta au determinat Ungaria sa isi revizuiasca pozitia fata de FMI si sa ceara in luna noiembrie un nou acord de asistenta financiara. Pentru premierul Viktor Orban, ale carui tendinte populiste si nationaliste au iritat partenerii externi, acest lucru reprezinta o infrangere politica, in conditiile in care la inceputul mandatului a respins ideea unui acord cu FMI.

• Vezi in articol cele mai importante momente ale trecerii Ungariei de la „eliberarea” de sub jugul FMI la solicitarea unui nou acord de 20 miliarde euro

In octombrie 2008, guvernul Ungariei, condus de socialistul Ferenc Gyurcsany, a incheiat un acord de asistenta financiara de 20 miliarde de euro cu FMI, UE şi Banca Mondială. Ungaria a accesat două treimi din acest pachet, dar negocierile cu FMI au fost întrerupte în iulie 2010 de noul premier Viktor Orban, dupa introducerea unei taxe suplimentare pentru bănci. De notat ca sub conducerea socialistilor lui Gyurcsany, datoria publica a Ungariei s-a apropiat de 80% din PIB. Imediat dupa ruperea acordului, Orban declara ca „eliberarea” Ungariei de FMI este un pas înainte către autodeterminarea naţiunii şi că Budapesta nu va mai fi legată de instituţia internaţională.

Cele mai importante date ale guvernarii Viktor Orban:

25 aprilie 2010 – Partidul de centru-dreapta Fidesz, condus de Viktor Orban, a castigat 263 de mandate in Parlament in urma celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor, depasind numarul de 258 necesare pentru a forma singur guvernul. Drept consecinta, socialistii pierd puterea dupa 8 ani de guvernare.

8 iunie 2010 – Viktor Orban anunta in fata Parlamentului ca Ungaria va aplica un set de 29 de masuri pentru reducerea deficitului bugetar, printre acestea fiind taxarea bancilor, renuntarea la masinile de serviciu si telefoanele mobile gratuite acordate functionarilor, scaderea impozitului aplicat companiilor de la 19 la 10% si plafonarea salariilor angajatilor bancii centrale.

18 iulie 2010 – FMI si UE au suspendat revizuirea programului de finantare pentru Ungaria, convenit in 2008 pentru a salva tara de criza financiara, afirmand ca guvernul de la Budapesta trebuie sa ia decizii dure pentru reducerea deficitului bugetar. Reprezentantii institutiilor internationale sunt de parere ca masurile pe care le are in vedere Viktor Orban vor pune in pericol relansarea cresterii si vor slabi bancile. Prin suspedarea discutiilor Ungaria nu va mai avea acces la o finantare de 25,1 miliarde de dolari.

23 iulie 2010 – Parlamentul de la Budapesta a votat introducerea unei taxe exceptionale asupra bancilor si asigurarilor care urmeaza sa permita colectarea a 200 miliarde de forinti (aproximativ 700 milioane de euro). Masurile au fost luate de Guvern pentru reducerea deficitului public.

26 iulie 2010 – Viktor Orban: Eliberarea de Fondul Monetar International reprezinta pentru Ungaria un pas inainte spre autodeterminarea natiunii.

18 octombrie 2010 – Parlamentul ungar a adoptat legea care impune o taxa suplimentara companiilor ce activeaza in sectorul telecomunicatiilor, energie si comertul cu amanuntul, banii astfel obtinuti urmand a fi folositi la finantarea deficitului bugetar. Taxa, care se calculeaza in functie de veniturile anuale ale companiei, va aduce la buget 582 milioane de euro in urmatorii trei ani. Conform legii, companiile din sectorul comertului cu amanuntul vor fi plati 2,5% din veniturile anuale, iar companiile telecom si companiile energetice 6,5%, respectiv 1,05% din venituri.

10 noiembrie 2010 – Erste Bank Ungaria renunta la 9% din personal ca urmare a aplicarii taxei bancare. KBC a anuntat si ea reduceri de personal.

17 noiembrie 2010 – Parlamentul de la Budapesta a modificat atributiile Curtii Constitutionale, restrangand dreptul acesteia de a se pronunta pe legislatia fiscala. Restrangerea competentelor Curtii Constitutionale a fost decisa dupa ce magistratii Curtii Constitutionale au anulat suprataxarea compensatiilor financiare si bonusurilor care depasesc 10.000 de dolari din sectorul public.

13 decembrie 2010 – Parlamentul ungar a adoptat proiectul de lege privind nationalizarea activelor fondurilor de pensii private, autoritatile de la Budapesta incercand astfel sa reduca deficitul bugetar. Aproximativ trei milioane de persoane din Ungaria contribuie la fondurile de pensii private, activele totale ale acestora fiind de 3.000 miliarde de forinti (11 miliarde de euro).

18 aprilie 2011 – Parlamentul adopta noua Constitutie a Ungariei, care e aspru criticata de o parte a comunitatii internationale pentru „atacul la pluralism”, intoleranta la adresa minoritatilor religioase sau sexuale.

Principalele modificari aduse de noua Constitutie:

• micsorarea puterilor Curtii Constitutionale, prin eliminarea deciziilor privind bugetul si taxele
• stipuleaza obligativitatea statului ungar de a fi responsabil pentru etnicii maghiari din afara tarii
• sporeste puterile presedintelui in privinta numirii conducerii Bancii Centrale
• limiteaza datoria publica
• defineste casatoria drept uniunea dintre un barbat si o femeie
• in preambul face referire la Crestinism
• Guvernul are drept de veto in ceea ce priveste indatorarea consiliilor locale

25 aprilie 2011 – Presedintele Pal Schmitt semneaza decretul de promulgare a noii constitutii a tarii

29 iulie 2011 – Guvernul din Ungaria cere unor comisii parlamentare sa analizeze daca legile actuale permit identificarea celor responsabili de cresterea datoriei nationale si daca acestia pot fi trasi la raspundere pentru politicile lor. Actiunea ii vizeaza pe fostii premieri ungari Peter Medgyessy, Ferenc Gyurcsany si Gordon Bajnai.

1 septembrie 2011 – Intra in vigoare o controversata lege care introduce un impozit asupra produselor foarte sarate sau dulci, denumita „taxa pe chipsuri”. Noua lege, care ar trebui sa aduca venituri suplimentare la bugetul de stat de circa 74 milioane de euro anual, vizeaza in primul rand biscuitii sarati sau prea dulci, bauturile energizante si prajiturile pre-ambalate. Legea omite insa, contrar declaratiilor initiale, sa taxeze numeroase alimente traditionale unguresti – carnati, caltabosi si alte tipuri de mancaruri impanate cu grasime.

7 octombrie 2011 – Presa ungara prezinta un proiect de act normativ prin care Guvernul intentioneaza sa aplice o noua taxa speciala asupra alimentelor nesanatoase – care vizeaza cafeaua, berea si bauturile alcoolice aromatizate. Astfel, se vrea introducerea unei taxe suplimentare de 250 de forinti (0,86 euro) pe kilogramul de cafea, o taxa de 100 de forinti (0,34 euro) pe fiecare litru de bautura alcoolica aromatizata si o taxa de 35 de forinti (0,12 euro) pe litrul de bere aromatizata.

17 noiembrie 2011 – Apar primele informatii care arata ca Ungaria negociaza cu FMI incheierea unui acord preventiv care sa-i permita accesul la fonduri de 4 miliarde de euro. Presa maghiara a aratat, citand surse guvernamentale, ca graba cu care Ungaria a anuntat joi acordul se datoreaza dorintei autoritatilor de a evita cu orice pret retrogradarea ratingului suveran in categoria „junk”.

22 noiembrie 2011 – Parlamentul Ungariei aproba legea asupra impozitelor pentru 2012, masura principala din acest pachet legislativ fiind majorarea TVA de la 25% la 27%, cel mai mare nivel din UE.

8 decembrie 2011 – Liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra principiului unui „pact bugetar” care sa prevada o inasprire semnificativa a disciplinei in zona euro. Acordul va fi semnat de catre cele 17 state membre Eurozone, alaturi de alte sase tari non-euro (Romania, Polonia, Bulgaria, Danemarca, Letonia si Lituania). Marea Britanie si Ungaria nu semneaza acordul, iar Suedia si Cehia au cerut un ragaz pentru consultari in parlamentele lor.

9 decembrie 2011 – Apare o versiune revizuita a acordului liderilor UE in care se arata posibilitatea ca toate statele non-euro, mai putin Marea Britanie, sa ia parte la acest acord dupa consultarea parlamentelor nationale.

13 decembrie 2011 – Mihaly Varga, secretar de stat in cadrul guvernului de la Budapesta, declara ca Ungaria va negocia cu FMI un acord de asistenta financiara cu o valoare cuprinsa intre 15 si 20 miliarde de euro, care ar putea fi incheiat pana la finele lunii ianuarie. Anterior, surse guvernamentale si analisti estimau valoarea pachetului de asistenta financiara la 10-15 miliarde de euro.