Deciziile luate în prima ședință CSAT din mandatul lui Bolojan: „Trebuie să ne asumăm un rol mai important în menținerea păcii pe continentul european”

România urmărește cu „maximă atenție” toate discuțiile legate de un armistițiu în Ucraina și își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități, a transmis Administrația Prezidențială la finalul ședinței de Consiliu Suprem de Apărare a țării de vineri.

„Este clar că trebuie să ne asumăm, împreună cu partenerii europeni, un rol mai important în menținerea păcii pe continentul european. Aceasta înseamnă că este necesar să luăm în calcul, în viitor, o creștere etapizată a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare, fără a crea dezechilibre bugetare, utilizând în acest sens instrumentele europene”, precizează Administrația Prezidențială.

În ședința CSAT de vineri au fost „analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune”, transmite Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.

„România salută rezultatele negocierilor recente de la Riad privind încetarea focului și eforturile SUA în această direcție, ca un prim pas spre ajungerea la un acord de pace”, se menționează în comunicat.

Sprijinul României pentru Ucraina va continua, iar țara noastră „rămâne consecventă în ceea ce privește faptul că încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei.”

„România urmărește cu maximă atenție toate discuțiile legate de armistițiu, monitorizarea acestuia și asigurarea siguranței navigației în zonă. România își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități. Concomitent cu acțiunile de implementare a înțelegerii de armistițiu, ne vom coordona strâns cu aliații din regiune și din NATO în ceea ce privește aspectele legate de securitatea și siguranța navigației la Marea Neagră”, precizează Administrația Prezidențială.

În cadrul CSAT s-au discutat, de asemenea, măsurile care vor fi luate la nivel național pentru gestionarea eficientă a efectelor situației din imediata noastră vecinătate, precum și acțiunile menite să consolideze contribuția la apărarea colectivă în cadrul NATO și la întărirea dimensiunii europene de securitate și apărare.

„Este clar că trebuie să ne asumăm, împreună cu partenerii europeni, un rol mai important în menținerea păcii pe continentul european. Aceasta înseamnă că este necesar să luăm în calcul, în viitor, o creștere etapizată a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare, fără a crea dezechilibre bugetare, utilizând în acest sens instrumentele europene”, anunță Administrația Prezidențială.

Comunicatul integral al Consiliului Suprem de Apărare al Țării

După aproximativ două ore de discuții, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-a încheiat. Administrația Prezidențială va prezenta în scurt timp concluziile reuniunii.

Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a început la Palatul Cotroceni.

Agenda ședinței CSAT

„Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va avea loc vineri, 28 martie 2025, ora 13:00, la Palatul Cotroceni”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Administrația Prezidențială a transmis că pe ordinea de zi a CSAT de vineri sunt incluse următoarele subiecte:

• Stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale și nejustificate a Federației Ruse. Implicații pentru România;
• Poziționarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina;
• Raport privind activitatea desfășurată de către instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025;
• Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2024.

La reuniunea Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, mai precizează Administraţia Prezidenţială.

Acesta este prima întrunire a CSAT de când Ilie Bolojan este președinte interimar. Ultima ședință CSAT, convocată de fostul președinte Klaus Iohannis, a avut loc în 28 noiembrie, când serviciile de informații au prezentat rapoartele în baza cărora Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale. Atunci, membrii CSAT au constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. 

Ulterior, în 4 decembrie, Klaus Iohannis a declasificat documentele prezentate în ședința CSAT, iar, în acest context, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis două zile mai târziu, în 6 decembrie, anularea alegerilor prezidențiale și a impus organizarea de la zero a procesului electoral.

Ce rol va avea România în acordul de armistițiu Rusia-Ucraina

Întrunirea CSAT de vineri vine la o zi după Reuniunea pentru Pace şi Securitate de la Paris la care a participat și Ilie Bolojan. La finalul summitului, preşedintele interimar a anunțat că urmează să se formeze un grup de lucru pentru monitorizarea acordulului de 30 de zile de încetare a focului la Marea Neagră, la care România va participa şi continuă sprijinul pentru Ucraina şi întărirea Flancului estic.

”În ceea ce priveşte partea de monitorizare privind acest armistiţiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înţelegeri. În acest sens, întrucât înţelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiţii importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanţa este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru şi prin infrastructura pe care o are, radare, drone, Poliţia aeriană, dar şi colaborarea cu Turcia şi Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora în aşa fel încât acest acord să fie respectat”, a anunţat preşedintele.

Bolojan a mai precizat că  joi, o parte din ţări au anunţat explicit sumele cu care vor contribui suplimentar, iar alte ţări au anunţat că vor intra în proceduri.

”Aproape toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia unei ţări sau două ţări, vor respecta, practic, ceea ce s-a stabilit la Consiliul European, şi sumele care revin fiecărui stat au fost, practic, confirmate. Asta nu înseamnă că state care sunt membre ale Uniunii Europene sau nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar au fost astăzi prezente aici, sau sunt în legătură cu acest grup de ţări, nu vor acorda sume suplimentare, dar astea sunt deciziile fiecărui stat”, a spus preşedintele interimar, la Paris.

De asemenea, a mai afirmat că este posibil ca în perioada următoare să se discute şi de o creştere numerică a forţelor NATO care sunt pe Flancul de est, această decizie urmând să se ia foarte probabil după Summit-ul NATO din iunie.