Cât mai valorează azi 100 de lei de dinainte de pandemie și război. Cum ți-au afectat COVID-19 și invazia Rusiei portofelul

Dacă înainte de pandemie mergeai la supermarket și îți luai alimente de 100 de lei, astăzi pentru același coș de alimente mai trebuie să scoți din buzunar încă 40 de lei.

Am luat în calcul luna martie 2020, când președintele a semnat decretul privind instituirea stării de urgență.

Inflația între februarie 2020 -martie 2023 a fost în cazul alimentelor circa 40%, arată datele INS. Dacă intrăm mai adânc în „măruntaiele” datelor granulate la nivel de localități, vedem că la Ploiești prețul cartofilor e dublu față de luna de dinaintea pandemiei, la Baia Mare fasolea s-a scumpit cu 121%, la Slatina laptele e cu 141% mai scump (tot acolo brânza de oaie e cu 113% mai scumpă), iar prețul ouălor aproape că s-a triplat în Ploiești de la pandemie până în prezent.

Desigur, inflația depinde de ce anume și în ce cantități consumă fiecare persoană. (un fisier .pdf cu datele din graficul de mai sus poate fi descărcat aici)

Cât mai valorează suta de lei: creșterile salariale nu acoperă scumpirile

Creșterea salariilor nete a rămas în urma creșterii prețului la alimente, arată datele Statisticii, consultate de HotNews. Cele mai mari viteze de creștere au fost în Covasna (38%) și Maramureș (36.5%), județe în care oricum salariile erau printre cele mai mici. Dar chiar și așa, la scumpirea cu 40% în medie a alimentelor, dinamica salariilor a fost mai mică sau, altfel spus, puterea de cumpărare a fost în scădere.

Cât mai valorează suta de lei: La fiecare 6 luni și jumătate de muncă, un salariu ți-e „furat” de inflație

Salariul mediu net în România a fost de 4270 de lei în februarie 2023, iar inflația în aceeași lună a fost de 15,5% potrivit cifrelor oficiale. Asta înseamnă că 661 de lei în fiecare lună erau banii „mâncați” de inflație. Sau, altfel spus, la fiecare 6,5 luni, un salariu ți-e înghițit de inflație.

Dar asta nu mai trebuie s-o spunem, că o simți pe pielea ta. Înaintea invaziei Rusiei, un litru de lapte costa în medie 3,50 lei. Câteva luni mai târziu, aceeași cutie de lapte costa aproape 5 lei. Pâinea se scumpise și ea- de la 1,5 lei, prețul franzelei urcase la 2,6 lei. Ca să n-o mai lungim, când mergi la piață cu 100 de lei în buzunar, îți iei mai puține alimente decât înainte de pandemie. Mult mai puține.

Iar oamenii reacționează la scumpiri prin a-și reduce consumul, a înlocui produsele cu care se obișnuiseră cu altele mai ieftine sau renunțând la o parte din activitățile din timpul liber.

„Eram și sunt un mare fan al plajelor din Grecia. Anul acesta tot acolo o să merg în concediu, dar în loc de 10 nopți vom sta doar 7, iar cazarea am ales-o mai low-cost”, ne spune Iosif Barna, un client întâlnit la sediul unei agenții de turism.

”Supraviețuitorii” inflației ridicate din trecut ar putea avea câteva sfaturi care să ți se potrivească

La începutul anilor 1980, Linda era profesoară și mamă a trei fete mici în Cape Cod, Massachusetts. Prețurile mari pentru articolele pentru copii și alimentele au făcut-o să devină mai econoamă, deoarece familia ei nu avea bani suficienți cu care să amortizeze impactul prețurilor în creștere.

În loc să-și ducă fetele la un film sau să le comande la cină o pizza, Linda le-a învățat să fie cumpătate de mici

În loc să meargă la un film sau să-și comande la cină o pizza (ceea ce fetele și-ar fi dorit), Linda i-a învățat să fie cumpătate de mici. Le-a luat la cules de căpșuni și le-a învățat cum să conserve fructe de pădure, dar și alte fructe și legume. Vezi aici detalii.

Le-a confecționat fetelor păpuși din ce materiale avea prin casă, evitând să le cumpere din magazin, unde deveniseră foarte scumpe. De asemenea, doamna Gadkowski își ducea copiii la magazinele locale cu produse second hand nu doar pentru a cumpăra haine cu care să îmbrace păpușile, ci care să fie potrivite și pentru ele.

Japonezii recomandă să te aperi de inflație căsătorindu-te

Cu mult timp în urmă, se spune adesea că „o persoană nu-și permite un lucru, dar două persoane și-l permit”. Iar uitându-ne la datele de la Biroul de Statistică, cele privind ancheta bugetelor gospodăriilor casnice, ele arată așa:

Cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor cu o singură persoană: 155.048 yeni

Cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor cu două sau mai multe persoane: 279.024 yeni

Chiar dacă sunt două sau mai multe persoane, aceste cheltuieli nu se dublează, ci cresc de 1,8 ori. Este un calcul simplu,care ne arată că traiul în cuplu economisește de fapt cheltuielile, scrie presa niponă.

Citește și:Uitați de inflație! Bine ați venit în epoca greedflației și a scuzflației!