Câți români vor să renunțe la Pilonul II pentru a-și muta contribuțiile exclusiv în sistemul public de pensii

Evitarea unor pensii foarte mici a fost unul din motivele lansării în 2008 a unui sistem de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul II), aflat acum sub asediul modificărilor legislative ale Guvernării PSD-ALDE. Prin controversata Ordonanță a lăcomiei, li s-a dat românilor dreptul să renunțe la Pilonul II în favoarea sistemului public de pensii.

Cum să trăiesc cu 750 de lei pe lună? mă întreba anul trecut o doamnă care-și primise primii bani din sistemul public de pensii, după 27 de ani pe cartea de muncă. Alți 8 ani munciți nu i-au fost trecuți de angajator, care a dat faliment și a plecat în Italia. Nu a avut bani să-l dea în judecată ori să-și facă din timp o pensie privată. Motivul principal al introducerii Pilonului II de pensii în România, în anul 2008, a fost tocmai evitarea aparției unor astfel de situații.

Românii care au cotizat cel puțin 5 ani la Pilonul II (pensii obligatorii administrate privat) pot, începând de luna trecută, să ceară încetarea plății contribuțiilor la acest sistem și transferul viitoarelor contribuții exclusiv în sistemul public de pensii (Pilonul I), în urma modificării legislative aduse prin controversata Ordonanță a lăcomiei (OUG 114/2018) adoptate în decembrie 2018 de Guvernul Dăncilă.

Cererea de încetare a plăților contribuțiilor la acest sistem se face către administratorii fondurilor, iar solicitarea își va face efectul începând cu contribuțiile aferente lunii în care a fost depusă, potrivit normei Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), publicate marți, 12 martie, în Monitorul Oficial.

Primele cifre arată un număr extrem de scăzut de români care vor să renunțe la Pilonul II. Situația exactă se va cunoaște după data de 1 iulie 2019

Contactați de HotNews.ro pentru a afla câți români au optat până acum să iasă din Pilonul II de pensii, oficialii ASF au precizat miercuri că:

„norma care reglementează modalitatea de raportare a situației participanților care optează pentru direcționarea contribuției individuale de asigurări sociale exclusiv pentru Pilonul I de pensii urmează să fie publicată, în perioada următoare, în Monitorul Oficial. Documentul va intra în vigoare la data de 1 iulie 2019 și doar după această dată administratorii fondurilor de pensii private pot raporta către ASF situația eventualelor solicitări ce le sunt adresate de către contributori.„

Date obținute în această lună de HotNews.ro de la cei șapte administratori de pensii private obligatorii care activează pe piața din România arată că numărul participanților la Pilonul II de pensii care au solicitat până acum să renunțe la acest sistem este extrem de scăzut.

NN Pensii, cel mai mare administrator de pensii private, cu peste 1,99 milioane de participanți la sfârșitul lunii aprilie 2019, nu a dorit să ofere încă date exacte, precizând doar că ‘normele sunt noi și nu e încă o tendință consolidată pe subiect’.

Allianz-Țiriac Pensii Private, al doilea mare administrator de pensii private, cu peste 1,57 milioane de participanți, a precizat că: „opțiunea de transfer a contribuțiilor participanților de la Pilonul 2 către Pilonul 1 nu are o frecvență semnificativă. În acest moment, această opțiune reprezintă motivul cu cea mai mică pondere pentru încetările de plată ale contribuțiilor la Pilonul 2.”

Aegon Pensii Private, companie care gestionează pensiile a peste 912.000 participanți, a precizat pentru HotNews.ro că: „de la jumătatea lui martie, când norma ASF a fost publicată în Monitorul Oficial, și până în prezent, au fost înregistrate și raportate la Casa Națională de Pensii Publice patru cereri de încetare a plății contribuțiilor la Pilonul II. Așadar, discutăm despre patru persoane, din cei peste 910.000 clienţi (n.a la sfârșitul lunii martie 2019)”.

BCR Pensii, companie care gestionează contribuțiile a peste 646.000 de participanți, a transmis că are 26 de cereri.

„Consider că numărul mic al transferurilor este cea mai bună dovadă a încrederii pe care populația o are în modul în care sunt administrați banii lor în Pilonul II”, a declarat pentru HotNews.ro Radu Crăciun, directorul general al BCR Pensii și președinte al APAPR (Asociația care reprezintă toți cei șapte administratori de pensii private).

Reprezentanții Metropolitan Life (peste 1,02 milioane de participanți la Pilonul II), Generali (peste 745.000 de participanți) și BRD Pensii (peste 428.000 de clienți) nu au răspuns solicitării HotNews.ro până la publicarea acestui articol.

UPDATE (vineri, 17 mai) După publicarea acestui articol, reprezentanții BRD Pensii au precizat pentru HotNews.ro că „am primit un număr foarte redus de solicitări din partea clienților cu privire la transferul contribuțiilor la Pilonul I”, iar cei ai Metropolitan Life au spus că „nu am înregistrat un număr semnificativ de cereri scrise din partea clienților cu privire la încetarea contribuției pentru pensia privată pilon II.”

Pilonul II, sub presiune: Administratorii de pensii private trebuie să aducă 800 milioane de euro la capitalul social până la sfârșitul acestui an

Opționalitatea Pilonului II de pensii este poate ultima problemă cu care se confruntă în prezent administratorii fondurilor de pensii private. Piața pensiilor private fierbe din decembrie 2018, când Guvernul Dăncilă a aprobat controversata OUG 114, care impunea administratorilor de pensii private să aducă 800 milioane de euro la capitalul social în acest an, din care jumătate până la data de 30 iunie. „Guvernul a pus o bombă cu ceas pentru Pilonul II, prin aceste cerințe absurde, iar ceasul arată maxim 6 luni”, spuneau în decembrie 2018 administratorii.

În februarie 2019, economistul șef al BNR, Valentin Lazea, a declarat că administratorii se gândesc să se retragă din România, în timp ce Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici susțineau că fondurile de pensii nu ar fi investitori şi că au randamente sub inflație, în defavoarea participanților.

La începutul lunii martie 2019, acţionarii administratorilor de Pilon II au venit la București și au discutat cu ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, cu Darius Vâlcov, consilierul de stat al Primului-Ministru, cu Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele ALDE și al Senatului României și cu Leonardo Badea, preşedintele ASF.

Aceștia au transmis că dintre toate prevederile OUG 114/2018, noile cerințe de capital de cca. 800 de milioane de euro pun o povară imensă, nejustificată și nesustenabilă asupra industriei și au solicitat argumentat reconsiderarea cerințelor suplimentare de capital pe baze economice sustenabile, prin consultări tehnice reale între industrie și autorități.

La sfârșitul lunii martie 2019, Guvernul a adus modificări OUG 114, schimbările care au vizat taxa pe activele băncilor, un nou indice pentru credite, noi regului în energie și o prorogare pentru administratorii Pilonului II de pensii.

Administratorii fondurilor de pensii Pilonul II vor avea aceleași obligații precum cele introduse în OUG nr. 114/2018, dar aceștia nu trebuie să mai aducă prima tranșă de capital suplimentar până la 30 iunie 2019, ci pot să facă o singură plată până la finele acestui an, 31 decembrie 2019.

ASF: Nu am primit până în prezent nicio solicitare de retragere de pe piața din România a vreunui administrator de fonduri de pensii private

Se vor conforma toți cei șapte administratori de pensii private noilor cerințe de capital? Va fi pus în pericol Pilonul II dacă unii administratori se vor retrage din piață?

La aceste întrebări, ASF a declarat miercuri, 15 mai 2019, pentru HotNews.ro că:

„Administratorii fondurilor de pensii private au obligația de a respecta cerințele de capital, conform prevederilor legale aflate în vigoare. ASF nu a primit până în prezent nicio solicitare de retragere de pe piața din România a vreunui administrator de fonduri de pensii private. Prin urmare, Autoritatea nu dorește să comenteze public situații ipotetice de piață sau scenarii cu privire la acest subiect.„

Ce scenarii sumbre au estimat specialiștii ASF după schimbările la Pilonul II aduse de Ordonanța lăcomiei

ASF a avizat favorabil Ordonanța 114/2018 și a evitat să se exprime asupra implicațiilor aduse Pilonului II de pensii de modificările acestui act normativ, dar o analiză internă a ASF obținută în exclusivitate de HotNews.ro în ianuarie 2019 arăta gravitatea noilor reglementări.

Iată câteva riscuri identificate în analiza ASF:

1. Impactul majorării cerințelor de capital: Cerinţa minimă de capital introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă 114/2018 va obliga administratorii de fonduri de pensii private să-și majoreze în anul 2019 capitalul social, printr-un aport estimat la o valoare de 3,55 miliarde lei, din care 1,6 miliarde lei (peste 350 milioane de euro) vor trebui aduși până la 30 iunie 2019.
– Primele trei firme care ar trebui să aducă cei mai mulți bani la capitalul social până la jumătatea acestui an sunt: NN Pensii (135,5 milioane euro), Allianz (90,32 milioane euro) și Metropolitan Life (48,22 milioane euro).
– „Nivelul ridicat al capitalului social minim, coroborat cu termenul scurt de conformare (raportat la valoarea aportului necesar), poate să descurajeze activitatea de administrare a fondurilor de pensii administrate privat, existând riscul ca unii dintre administratori să nu poată obţine resursele necesare şi să fie nevoiţi să se retragă„
– „O eventuală retragere a unor administratori din sistemul de pensii private ar conduce la creşterea riscului de concentrare. Mai mult, în conditiile existentei unui număr redus de administratori de fonduri de pensii administrate privat, retragerea unui administrator ar putea avea un efect şi asupra celorlalți administratori, care, pentru a putea prelua în administrare activele rămase se vor vedea nevoiţi să suplimenteze şi mai mult capitalul social. La cerinţa de capital necesar a fi acoperită se va adăuga şi obligaţia de a constitui provizioanele tehnice aferente activelor preluate în administrare, fapt care reprezintă presiuni suplimentare asupra continuării activităţii de administrare a fondurilor de pensii administrate privat.”, avertizează ASF.
2. Reducerea comisionului de administrare de la 2,5% la 1%: Din comisionul de 1% din contribuţii brute, administratorii de fonduri de pensii vor fi obligaţi să vireze lunar: 0,5% din valoarea contribuţiilor către Casa Națională de Pensii, 0,3% din valoarea contribuţiilor către ASF, iar lor le va rămâne doar 0,2%.
3. Posibilitatea renunțării la virarea contribuţiei de 3,75% la Pilonul II şi optarea pentru reîntregirea contribuţiei la Pilonul I (transferul în sistemul public de pensii): Potrivit datelor statistice aferente lunii noiembrie 2018, peste 5,8 milioane de români vor avea posibilitatea să-și transfere contribuțiile în sistemul public de pensii, aceștia având în conturi peste 46,04 miliarde lei, adică peste 95% din activele nete ale întregului sistem de pensii private.
– „În contextul în care o mare parte a participanților din Pilonul ll care au o vechime mai mare de 5 ani a fost repartizată aleatoriu, aceştia neexercitându-şi dreptul de a opta pentru un anume administrator, considerăm că în lipsa unor modalităţi exprese de promovare publică a opțiunii de retragere, motivația lor pentru a realiza orice act de voință privitor la calitatea de participant în cadrul Pilonului II va rămâne redusă, inclusiv pentru retragerea din acest sistem, în special datorită faptului că nu vor putea încasa contravaloarea în bani a activului individual net.”, susținea atunci ASF.

Documentul ASF obținut de HotNews.ro avea 19 pagini și a fost aprobat, avizat și semnat pentru includerea pe ordinea de zi a ședinței Consiliului ASF, care a avut loc miercuri, 9 ianuarie, de către Leonardo Badea, președintele ASF și de Daniel Ștefan Armeanu, vicepreședintele ASF, responsabil de sectorul pensiilor private, care au fost numiți anul trecut de Guvernarea PSD-ALDE la conducerea ASF.

După articolul HotNews.ro, ASF a reacționat precizând că „documentul prezentat nu a fost luat în discuție și aprobat de către Consiliul Autorității, acesta fiind, în consecință, un material de lucru preliminar, cu un caracter intern.”