România avea, în 2024, 108 cinematografe, care au găzduit peste 11 milioane de spectatori. Numărul este unul substanțial mai mic față de „aparenta perioadă de glorie”, așa cum o numește regizorul Tudor Giurgiu. În ‘90, în toată țara erau 4.637 de cinematografe și instalații cinematografice. De atunci, a urmat un declin, care apoi s-a suprapus „paradoxal peste un reviriment al cinematografiei locale”. Acest lucru nu s-a întâmplat doar în România, ci și în alte țări europene. 

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier Pulse de Ștefania Gheorghe (HotNews, România), Federico Caruso (OBCT, Italia), Francesca Barca (Voxeurop, Franța), Petr Jedlička (Deník Referendum, Cehia), Lena Kyriakidi (Efsyn, Grecia).

„Înainte de 1989”. Este răspunsul direct dat și de producătoarea de filme Ada Solomon, („Asfalt Tango”, „Aferim!”, „Ivana cea Groaznică”, „Alișveriș”) când este întrebată de HotNews despre perioada de glorie a cinemaului românesc. 

„Ce era diferit era că nu aveai o asemenea ofertă la un click distanță, inclusiv la televiziune erau două programe, iar în ultimii ani, înainte de căderea lui Ceaușescu erau două ore de program pe zi. Asta era tot ce aveai”, spune ea. 

Așa că mersul la cinema era o activitate foarte frecventă și populară. 

Atât de populară încât, în 1990, în România, funcționau  4.637 de cinematografe și instalații cinematografice, adică de 40 de ori mai multe decât sunt în prezent. 

Filmele de box office făceau peste 1 milion de bilete vândute. Azi, succesele de box office sunt de la 100.000 de bilete vândute, mai spune Ada Solomon. 

Impresia este împărtășită și de Tudor Giurgiu, producător de film și președintele Transilvania International Film Festival (TIFF).

„Aparenta perioadă de glorie, dacă judecăm din perspectiva sălii de cinema și a intrărilor la cinema, era cea de dinainte de 1989, când mersul la cinema era probabil singura activitate, pe lângă teatru, de entertainment pur. Am copilărit, cel puțin la Cluj-Napoca, cu cozi la filme peste tot, cu un interes major pentru cinema”, spune Tudor Giurgiu, într-un dialog cu HotNews. 

Anul în care nu s-a produs niciun film românesc

După căderea regimului comunist, a început declinul și închiderea cinematografelor, scrie Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa (OBCT). Atunci, administrația post-comunistă a trebuit să reorganizeze întregi sectoare de la zero, inclusiv sectorul cultural. 

Declinul s-a simțit către finalul anilor ’90. „Managementul rețelei de stat România Film nu a știut să țină pasul cu privatizarea, cu noul tip de economie de piață. Cinematografele s-au degradat, calitatea filmelor și ea. Anul 2000 e un an complet de resetare, pentru că a fost anul în care s-au produs zero filme românești”, explică Ada Solomon. 

„Până la apariția mallurilor a fost o degradare continuă a ofertei de expunere”, mai spune Ada Solomon.

Un exemplu este Cinematograful Marconi, care este în paragină de peste 20 de ani. În iulie 2025, ARCEN a anunțat preluarea spațiului și transformarea acestuia într-un spațiu cultural până în 2029. 

Filme românești, mai bine vândute în străinătate „din cauza lipsei cinematografelor”

Când vine vorba despre declinul cinematografiei românești, Tudor Giurgiu vorbește despre „jaful imobiliar și lipsa de viziune”. 

„A fost un jaf, o crimă, dar care s-a petrecut cu largul consens al autorităților și înclin să cred, chiar cu binecuvântarea lor. A fost un fenomen care astăzi atârnă foarte greu în performanța oricăror filme românești, pentru că nu avem săli suficiente raportate la populația de pe teritoriul țării, și, sigur că acest declin, această stare de moarte clinică a sălilor, s-a suprapus paradoxal peste un reviriment al cinematografiei locale”, explică președintele TIFF. 

El susține că, după 2005, filmele românești erau premiate pe scene internaționale și erau vândute mai bine în străinătate decât în țară „din cauza, în special, a lipsei cinematografelor, unde ele puteau fi arătate”. 

Și în Cehia s-au deschis cinematografe. Acum se deschid altele 

Situația României nu este una singulară. Cehia, țară care are aproape 11 milioane de locuitori, cu 8 milioane mai puțin decât România, are acum 1.200 de cinematografe în toată țara. Pare un număr ridicat, fiind de zece ori mai mare decât numărul cinematografelor din România. 

În realitate, și aici a fost un declin. În 1989, funcționau în toată țara 2.025 de cinematografe, deci s-au închis aproximativ 800 de cinematografe. 

Acum, însă, apar noi cinema-uri, în principal în orașele mici, unde filmele sunt proiectate în spații culturale, iar sălile sunt folosite și pentru baluri, aniversări ale orașului sau alte evenimente, scrie Deník Referendum

Exemplul similar din Italia 

Un exemplu similar vine din orașul Milano, motorul economic al Italiei. Aici, în ani ‘60 erau 160 de cinematografe. Astăzi mai sunt doar 30. Mai puțin de zece se află în centrul orașului, iar restul se află în centre comerciale mari. 

„În anii ’70 și ’80 puteai parca oriunde, ajungeai repede și comod la cele mai centrale cinematografe. Acum, dacă un film se termină târziu și nu există mijloace de transport, fie folosești mașina personală, fie rămâi acasă”, spune Giuseppe Rausa, autor al mai multor volume despre istoria cinematografiei, pentru OBCT. 

El spune însă că și cinematografia are o parte de responsabilitate pentru declin, pentru că „nu a știut să se diferențieze și să facă față teribilei concurențe a televiziunii și a canalelor sale apărute în jurul anilor ’90, iar publicul, demotivat, a început să meargă la cinema doar pentru marile producții, împingând multe săli mici să se închidă”.

„Narațiunea s-a schimbat”

La fel și în Albania. În 1999, Tirana avea nouă cinematografe, iar azi a rămas cu trei: Agimi Art Center, Maks Velo, aflat la periferia orașului, și cinematograful Arhivei Centrale de Filme. 

Pe lângă cele trei cinematografe aflate în administrația statului, există și alte câteva săli de cinema în malluri. 

„Mai sunt încă multe de făcut, dar narațiunea s-a schimbat: cinematograful este tot mai mult privit ca un patrimoniu, nu doar ca o afacere”, spune Jonid Jorgji, director și șef al Agenției pentru Industrii Creative din cadrul Primăriei Tirana. 

Numărul cinematografelor dintr-o țară este legat direct de un alt aspect: cel al consumului. Iar la acest capitol România nu ocupă un loc fruntaș. De fapt, România se numără printre ultimele țări din UE la procentul persoanelor de peste 16 ani care au mers cel puțin o dată la cinema, în ultimele 12 luni. Și asta în contextul în care popularitatea platformelor de streaming a tot crescut. 

Mai multe detalii, în partea a doua a articolului, ce urmează să apară pe Hotnews.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.